Regulament de organizare si functionare 2026-2027

Dezbătut și avizat în şedinţa CP din 02.09.2026                                                           Aprobat în ședinta CA din 14.09.2026, prin Hotărârea CA nr. 2 /14.09.2026

 

 

                                                                                                              Nr. înreg. 1190/14.09.2026

REGULAMENT DE

ORGANIZARE ȘI

FUNCȚIONARE A ŞCOLII GIMNAZIALE SPECTRUM

AN ȘCOLAR 2026-2027

Comisia pentru redactarea și revizuirea ROF,

Responsabil: PROF. DOROBANȚU ELENA

Cuprins

Titlul I- Dispoziții generale

  • Capitolul I: Cadrul de reglementare
  • Capitolul II: Principii de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar

Titlul II – Organizarea UI

  • Capitolul I: Rețeaua școlară
  • Capitolul II: Organizarea programului scolar
  • Capitolul III: Formațiunile de studiu

Titlul III- Managementul UI

  • Capitolul I :Dispoziții generale
  • Capitolul II: Consiliul de administrație
  • Capitolul III :Managerul
  • Capitolul IV: Directorul
  • Capitolul V: Coordonatorul educațional
  • Capitolul VI: Coordonatorul extrașcolar
  • Capitolul VII :Tipul și conținutul documentelor manageriale

Titlul IV- Personalul unității de învățământ

  • Capitolul I: Dispoziții generale
  • Capitolul II: Personalul didactic
  • Capitolul III: Personalul administrativ
  • Capitolul IV: Evaluarea personalului din unitatea de învățământ
  • Capitolul V: Răspunderea disciplinară a personalului din unitatea de învățământ

Titlul V- Organisme funcționale și responsabilități ale cadrelor didactice

  • Capitolul I: Organisme funcționale la nivelul unității de învățământ
  • Secțiunea 1. Consiliul profesoral
  • Secțiunea 2. Consiliul clasei
  • Capitolul II: Responsabilități ale personalului didactic în unitatea de învățământ
  • Secțiunea 1: Coordonatorul pentru proiecte și programe educative școlare și      extrașcolare și coordonatorul pentru proiecte educaționale
  • Secțiunea a 2-a: Profesorul diriginte/Profesorul învățământ primar-preșcolar
  • Capitolul III: Comisii
  • Secțiunea 1: Comisii cu caracter permanent
  • Secțiunea 2: Comisii cu caracter temporar
  • Secțiunea 3: Comisii cu caracter ocazional

Titlul VI- Structura, organizarea și responsabilitățile personalului didactic auxiliar și administrativ

  • Capitolul I :Compartimentul secretariat
  • Capitolul II: Compartimentul financiar- contabil
  • Secțiunea 1. Organizare și responsabilități
  • Secțiunea 2. Management financiar
  • Capitolul III :Compartimentul administrativ
  • Secțiunea 1. Organizare și responsabilități
  • Secțiunea 2. Management administrativ
  • Capitolul IV: Biblioteca școlară sau centrul de documentare si informare

Titlul VII- Elevii

  • Capitolul I :Dobândirea și exercitarea calității de elev( statutul elevului)
  • Capitolul II :Educație extrașcolară
  • Capitolul III: Evaluarea copiilor/elevilor
  • Secțiunea 1. Evaluarea rezultatelor învățării. Încheierea situației școlare
  • Secțiunea 2. Examenele organizate la nivelul Unității de învățământ
  • Capitolul IV: Transferul beneficiarilor primari(elevilor)
  • Capitolul V :Managementul de caz și monitorizarea integrată a elevelor gravide și a beneficiarilor primari părinți.

Titlul VIII- Partenerii educaționali

  • Capitolul I :Drepturile părinților / reprezentanților legali
  • Capitolul II: Îndatoririle părinților / reprezentanților legali
  • Capitolul III :Adunarea generală a părinților / reprezentanților legali
  • Capitolul IV: Comitetul de părinți
  • Capitolul V :Consiliul reprezentativ al părinților/ reprezentanților legali
  • Capitolul VI :Contractul educațional
  • Capitolul VII :Școala și comunitatea . Parteneriate/ protocoale între unitatea de învățământ și alți parteneri educaționali

Titlul IX- Dispoziții tranzitorii si finale

Titlul I- Dispoziții generale

Capitolul I:  Cadrul de reglementare

Art. 1. Regulamentul  de organizare și funcționare a  Școlii Gimnaziale Spectrum are la bază Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar, aprobat prin Ordinul nr. 5726/2024, cu modificările și completările ulterioare, Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare și Statutul elevului, din 01.08.2024, aprobat prin Ordinul nr. 5707/2024.

Art. 2. (1) Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţii de învăţământ conţine reglementări cu caracter general, precum şi reglementări specifice Școlii Gimnaziale Spectrum, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

(2) Proiectul regulamentului de organizare şi funcţionare a Școlii Gimnaziale Spectrum a fost elaborat de către un colectiv de lucru, coordonat de un cadru didactic, membru al Consiliului de administrație, numit de către directorul unității de învățământ. Din colectivul de lucru, numit prin hotărâre a Consiliului de administrație, au făcut parte şi reprezentanţi ai organizaţiilor sindicale afiliate federațiilor sindicale reprezentative la nivel de sector de negociere colectivă învățământ preuniversitar care au membri în unitatea de învățământ, ai părinților/reprezentanților legali şi ai beneficiarilor primari, desemnaţi de către consiliul reprezentativ al părinților/reprezentanților legali şi asociaţia părinților/reprezentanților legali, acolo unde există, respectiv de Consiliul şcolar al elevilor.

(3) Proiectul regulamentului de organizare şi funcţionare a Școlii Gimnaziale Spectrum, precum şi modificările ulterioare ale acestuia au fost supuse spre dezbatere în Consiliul reprezentativ al părinţilor, în Consiliul şcolar al elevilor şi în Consiliul profesoral, la care au participat cu drept de vot şi personalul didactic auxiliar şi administrativ.

(4) Prezentul regulament de organizare şi funcţionare a Școlii Gimnaziale Spectrum, precum şi modificările ulterioare ale acestuia se aprobă, prin hotărâre, de către Consiliul de administrație.

(5) Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţii de învăţământ este înregistrat la secretariatul unităţii. Pentru aducerea la cunoştinţa personalului unităţii de învăţământ, a părinţilor şi a beneficiarilor primari, regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţii de învăţământ se afişează pe site-ul Școlii Gimnaziale Spectrum Și prin orice altă formă de comunicare publică.

(6) Educatorii/educatoarele/profesorii de educaţie timpurie/învăţătorii/ institutorii/ profesorii pentru învăţământul preşcolar/primar/profesorii diriginţi au obligaţia de a prezenta regulamentul beneficiarilor primari şi părinţilor/reprezentanţilor legali, la începutul fiecărui an şcolar şi ori de câte ori există o revizuire a acestuia.

(7) Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţii de învăţământ poate fi revizuit anual sau ori de câte ori este nevoie.

(8) Respectarea prevederilor regulamentului de organizare şi funcţionare a unităţii de învățământ de către personalul didactic, didactic auxiliar, administrativ, elevi și părinți/reprezentanți legali este obligatorie. Nerespectarea regulamentului de organizare şi funcţionare a unităţii de învăţământ constituie abatere şi se sancţionează conform prevederilor legale.

Capitolul II: Principii de organizare și funcționare

Art. 3. (1) Școala Gimnazială Spectrum are următoarele elemente definitorii:

  1. a) act de înfiinţare;
  2. b) dispune de patrimoniu;
  3. c) cod de identitate fiscală (CIF);
  4. d) cont în Trezoreria Statului/bancă;
  5. e) sigiliu cu stema României şi cu denumirea actualizată a Ministerului Educaţiei și Cercetării, precum și cu denumirea exactă/completă a unităţii de învăţământ corespunzătoare, de regulă, nivelului maxim de învăţământ şcolarizat.

(2) Școala Gimnazială Spectrum are personal de conducere, personal didactic, didactic auxiliar şi buget, proprii, întocmeşte situaţiile financiare, dispunând, în limitele şi condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare, de autonomie instituţională şi decizională.

Art. 4. Principiile pe baza cărora se organizează și funcționează Școala Gimnazială Spectrum, sunt:

  1. a) principiul nediscriminării – în baza căruia accesul şi participarea la educaţia de calitate se realizează fără discriminare, inclusiv prin interzicerea segregării şcolare;
  2. b) principiul calităţii – în baza căruia activităţile de învăţământ se raportează la standarde de calitate şi la bune practici naţionale, europene şi internaţionale;
  3. c) principiul relevanţei – presupune o ofertă educaţională realistă, actualizată şi corelată cu nevoile elevilor de dezvoltare personală, cu domeniile de cunoaştere, cu valorile socioculturale şi cu cerinţele pieţei muncii;
  4. d) principiul eficienţei – în baza căruia se urmăreşte obţinerea de rezultate educaţionale preconizate, prin gestionarea resurselor existente;
  5. e) principiul descentralizării decizionale – presupune redistribuirea autorităţii decizionale de la nivelurile centrale către cele locale, pentru a răspunde adecvat nevoilor beneficiarilor;
  6. f) principiul garantării identităţii culturale a tuturor cetăţenilor români şi dialogului intercultural;
  7. g) principiul asumării, promovării şi păstrării identităţii naţionale şi a valorilor culturale ale poporului român;
  8. h) principiul recunoaşterii şi garantării drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale la păstrarea, la dezvoltarea şi la exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase;
  9. i) principiul asigurării echităţii şi egalităţii de şanse – implică asigurarea condiţiilor pentru accesul şi participarea la educaţie a tuturor beneficiarilor primari, prin eliminarea limitărilor/barierelor etnice, religioase, de dizabilitate, fără a se limita la acestea, combaterea discriminării şi personalizarea parcursurilor educaţionale în funcţie de nevoi specifice;
  10. j) principiul transparenţei – implică asigurarea vizibilităţii deciziei, a proceselor şi a rezultatelor din domeniul educaţiei, prin comunicarea deschisă, periodică şi adecvată a acestora către beneficiarii educaţiei şi către societate în ansamblu;
  11. k) principiul libertăţii de gândire şi al independenţei faţă de ideologii, doctrine politice şi religioase;
  12. l) principiul incluziunii – implică acceptarea cu drepturi depline în sistemul de educaţie a tuturor beneficiarilor, combaterea excluziunii şi sprijinul pentru participare activă la educaţie în ansamblul său;
  13. m) principiul centrării educaţiei pe beneficiarii primari ai acesteia – vizează orientarea întregului sistem educaţional către nevoile educaţionale, socio-emoționale, de sănătate fizică şi mintală, ţinând cont de experienţele şi capacităţile elevilor, printr-o abordare flexibilă şi personalizată a curriculumului şcolar, prin promovarea gândirii critice, învăţării active, contextuale şi responsabile;
  14. n) principiul participării şi responsabilităţii părinţilor/reprezentanţilor legali – constă în exercitarea responsabilităţilor privind creşterea, îngrijirea, dezvoltarea şi educarea copiilor pentru a contribui la un parcurs educaţional de succes al beneficiarului primar;
  15. o) principiul flexibilităţii/adaptabilităţii traiectoriei educaţionale – implică tranziţia şi mobilitatea între diverse rute educaţionale şi profesionale;
  16. p) principiul fundamentării deciziilor pe dialog social şi consultare – presupune colaborarea, consultarea şi comunicarea transparentă în procesul de luare a deciziilor între actorii relevanţi pentru politicile publice din domeniul educaţiei: reprezentanţi ai autorităţilor publice centrale şi locale, ai mediului academic, beneficiari, organizaţii sindicale reprezentative la nivel de sector de negociere colectivă învăţământ preuniversitar, societatea civilă, mediul economic, organizaţii internaţionale;
  17. q) principiul organizării învăţământului confesional potrivit cerinţelor specifice fiecărui cult recunoscut şi prevederilor legale;
  18. r) principiul respectării dreptului la opinie al elevului şi al personalului din învăţământ, în contextul derulării actului educaţional;
  19. s) principiul politicilor educaţionale bazate pe date – conform căruia politicile educaţionale sunt elaborate inclusiv în funcţie de informaţiile statistice şi/sau de studiile care analizează aceste date;

ş) principiul datelor deschise – conform căruia datele publice produse de Ministerul Educaţiei și Cercetării  şi de instituţiile din sistemul naţional de învăţământ sunt publicate în format deschis;

  1. t) principiile accesibilităţii şi disponibilităţii – constau în garantarea accesului la educaţie de calitate al tuturor beneficiarilor primari ai educaţiei şi respectarea dreptului tuturor la educaţie;

ţ) principiul respectării dreptului la viaţă, al asigurării integrităţii fizice şi psihice, respectării demnităţii şi al protejării statutului personalului din învăţământ şi al beneficiarilor, al recunoaşterii relevanţei acestuia pentru o educaţie de calitate;

  1. u) principiul adaptabilităţii curriculumului naţional – conform căruia proiectarea acestuia să fie în concordanţă cu particularităţile de vârstă şi cele individuale ale elevilor, evitând supraîncărcarea/suprasolicitarea acestora, oferind timp şi condiţii necesare şi pentru desfăşurarea activităţilor extraşcolare;
  2. v) principiul interesului superior al elevului – presupune asigurarea cu prioritate a unui mediu educaţional sigur şi sănătos, promovarea drepturilor şi a nevoilor individuale ale fiecărui elev, precum şi luarea în considerare a impactului deciziilor educaţionale asupra dezvoltării copilului pe termen scurt, mediu şi lung, punând interesele elevilor înaintea altor considerente.

TITLUL II- ORGANIZAREA UNITĂȚII DE INVATAMANT

Capitolul I – Rețeaua școlară

Art.5.Școala Gimnazialǎ Spectrum, Constanța este o Unitate de Invatamant particular, acreditata si face parte din rețeaua școlară națională , incluzand în Sistemul Informatic Integrat al Învățământului din România (SIIIR)  , datele referitoare la beneficiarii primari scolarizati.
 Art. 6. În Școala Gimnazială Spectrum, beneficiarii educației, au drepturi egale de acces la toate nivelurile și formele de învățământ, indiferent de condiţia socială şi materială, de sex, de rasă, de naţionalitate, de apartenență politică sau religioasă, fără restricţii care ar putea constitui o discriminare sau segregare.

Capitolul II – Organizarea programului  școlar

Art. 7. (1) Anul şcolar începe la data de 1 septembrie şi se încheie la data de 31 august din anul calendaristic următor.

(2) În unitatea de învăţământ cursurile se desfăşoară astfel: de la ora 8.20 la ora 14.30, respectiv 15.15 , urmând ca orele de pregătire suplimentară să fie planificate în afara orarului şcolar de către fiecare cadru didactic în parte.

(3) În învăţământul primar, ora de curs este de 50 de minute, cu o pauză de 10 minute după fiecare oră şi o pauză de 40 de minute după cea de-a patra oră de curs.

(4) Pentru clasele din învăţământul gimnazial, ora de curs este de 50 de minute, cu o pauză de 10 minute după fiecare oră; după a patra oră de curs se poate stabili o pauză de 45 de minute.

(5) În educaţia timpurie – nivel preşcolar, durata activităţilor poate varia, în funcţie de particularităţile copiilor şi, implicit, de interesul manifestat de grupul de copii/copil pentru acestea, de conţinutul activităţilor, precum şi în funcţie de maniera de desfăşurare.

(6) În situaţii speciale, cum ar fi epidemii, intemperii, calamităţi, alte situaţii excepţionale, pe o perioadă determinată, durata orelor de curs şi a pauzelor poate fi modificată, la propunerea motivată a directorului, în baza hotărârii Consiliului de administrație al unităţii de învăţământ, cu aprobarea Inspectoratului Școlar.

(7) Unitatea de educaţie timpurie funcţionează după următorul program: program normal – 4 ore pe zi, activitate cu copiii / program prelungit – 8-9  ore pe zi, activitate cu copiii. În educaţia timpurie, programul zilnic al copilului nu poate depăşi 10 ore zilnic.

(8) Suspendarea cursurilor cu prezenţă fizică se poate face, după caz:

  1. a) la nivel individual, la cererea părintelui/reprezentantului legal, cu avizul şi recomandările specifice ale medicului curant, în cazul în care elevul suferă de boli care afectează capacitatea de oxigenare, boli respiratorii cronice severe, boli cardiovasculare, obezitate severă, diabet zaharat tip I, boli inflamatorii, boli imune/autoimune, boli rare, boli ereditare de metabolism, tratament imunosupresiv, alte afecţiuni cronice, afecţiuni asociate cu imunodepresie moderată sau severă cum ar fi: transplant, afecţiuni oncologice în tratament imunosupresor, imunodeficienţe primare sau dobândite, alte tipuri de tratamente imunosupresoare. În această situaţie activitatea didactică se va desfăşura în sistem hibrid sau online, cu acordul Consiliului de administrație;
  2. b) la nivel individual, la cererea părintelui/reprezentantului legal al beneficiarului primar, pentru beneficiarii primari aflaţi în arest la domiciliu, în limitele hotărârii judecătoreşti; în această situaţie activitatea didactică se va desfăşura în sistem hibrid sau online, în limitele hotărârii judecătoreşti;
  3. c) la nivelul unor formaţiuni de studiu – grupe/clase din cadrul unităţii de învăţământ, precum şi la nivelul unităţii de învăţământ – la cererea directorului, în baza hotărârii Consiliului de administrație al unităţii, cu informarea Inspectoratului Școlar, respectiv cu aprobarea inspectorului şcolar general şi informarea Ministerului Educaţiei și Cercetării;
  4. d) la nivel regional sau naţional, prin ordin al ministrului educaţiei, ca urmare a hotărârii comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă, respectiv Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă (CJSU/CNSU), după caz.

(9) Suspendarea cursurilor cu prezenţă fizică la nivel individual, conform alin. (8) lit. a), se realizează cu avizul, motivat în scris, al Consiliului de administrație.

(10) În situaţiile prevăzute la alin. (8), activitatea didactică se poate desfăşura în format online sau hibrid.

(11) În situaţiile în care activitatea nu s-a putut desfăşura în format online sau hibrid, suspendarea cursurilor este urmată de măsuri privind parcurgerea integrală a programei şcolare prin modalităţi alternative stabilite de Consiliul de administrație al unităţii de învăţământ.

(12) În situaţii excepţionale, inclusiv pe perioada declarării stării de urgenţă/alertă, desfăşurarea activităţilor în sistem online sau hibrid se realizează în conformitate cu prevederile Metodologiei-cadru de organizare şi desfăşurare a activităţilor în sistem online sau hibrid.

(13) Reluarea activităţilor didactice care presupun prezenţa fizică a beneficiarilor primari în unitatea de învăţământ se realizează cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

(14) În perioada vacanţelor, în unitatea de învăţământ cu nivel preşcolar se pot organiza, la nivelul unităţii, activităţi educativ-recreative cu copiii. Activităţile se pot organiza cu minim 10 copii înscrişi la program prelungit, ai căror părinţi au solicitat acest tip de program.

(15) Perioada din vacanţă în care se organizează activităţi educativ-recreative se aprobă de către Consiliul de administrație al unităţii de învăţământ, în concordanţă cu programarea concediilor de odihnă ale salariaţilor şi se aduce la cunoştinţă părinţilor/reprezentanţilor legali ai beneficiarilor primari.

(16) În vederea participării la activităţile educativ-recreative, părinţii şi unitatea de învăţământ încheie pentru perioada respectivă contract educational. Activităţile se vor desfăşura cu respectarea următoarelor condiţii specifice:

  1. a) stabilirea locaţiei potrivite pentru activităţi de vacanţă;
  2. b) planificarea personalului didactic şi administrativ în activitate;
  3. c) planificarea activităţilor de educativ-recreative;
  4. d) asigurarea condiţiilor de microclimat;
  5. e) asigurarea hranei conform prevederilor aplicabile;
  6. f) asigurarea efectuării concediului de odihnă pentru personalul unităţii de educaţie timpurie;
  7. g) asigurarea timpului necesar pentru efectuarea lucrărilor necesare de reparaţie şi de igienizare ale clădirilor şi terenurilor.

(17) Profesorii care au lecţii în ultima oră de curs se îngrijesc de ieşirea în ordine a elevilor, de închiderea geamurilor şi a uşilor, inchiderea calculatoarelor și a tablelor digitale, de eliminarea oricăror pericole din sala de curs.

(18) Orarul Școlii Gimnaziale Spectrum se întocmeşte de o comisie numită de director, se discută în Consiliul de administrație şi se aprobă.

(19) În vederea respectării opţiunilor pentru Curriculum la decizia elevului din oferta şcolii (CDEOŞ) exprimate de elevi/părinţi, stabilirea listei de opţionale va lua în calcul inclusiv posibilitatea de organizare a unui bloc orar pentru CDEOŞ, care să permită participarea la un opţional comun a beneficiarilor primari din clase diferite, de la acelaşi nivel de studiu.

(20) În urma analizei de nevoi întreprinse la nivelul unităţii de învăţământ în funcţie de resursele existente (umane, financiare şi materiale), prin hotărârea Consiliului de administrație al unităţii de învăţământ şi, după caz, cu avizul Inspectoratului Școlar, se pot organiza programe care au drept scop creşterea calităţii educaţiei oferite tuturor beneficiarilor primari sau se pot întreprinde demersuri pentru dobândirea unui statut special, precum:

  1. a) Programul “Şcoala după şcoală”;
  2. b) Programul de “Învăţare remedială”;
  3. c) Statutul de şcoală verde;
  4. d) Statutul de şcoală – pilot sau de aplicaţie;
  5. e) Programul “Zone de investiţii prioritare în educaţie”.

(21) Organizarea programelor şi, respectiv, dobândirea statutului menţionat mai sus se face în conformitate cu reglementările specifice, aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.

(22) Este interzisă scoaterea elevilor de la ore pentru orice fel de activitate, fără avizul conducerii unităţii de învăţământ.

(23) Compartimentul Secretariat îşi desfăşoară programul în intervalul 8.30 – 16.30. Accesul beneficiarilor primari/părinților/reprezentanților legali la secretariat este permis conform programului afişat in prealabil.

Capitolul III: Formațiunile de studiu

Art. 8. (1) În Școala Gimnazială Spectrum, formaţiunile de studiu cuprind grupe, clase sau ani de studiu şi se constituie, la propunerea directorului, prin hotărâre a Consiliului de administrație, conform prevederilor legale.

(2) În situaţii excepţionale, formaţiunile de studiu pot funcţiona cu cel mult 2 beneficiari sub efectivul minim şi, respectiv, cu cel mult 4 beneficiari peste efectivul maxim prevăzut la art. 23 alin. (1) din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz, cu aprobarea Inspectoratului Școlar, pe baza unei justificări din partea Consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ care solicită exceptarea de la prevederile privind efectivele minime și maxime prevăzute de lege.

(3) Repartizarea beneficiarilor la grupe/clase se face conform Ordinului nr. 3945/2024 privind aprobarea Procedurii de distribuţie aleatorie a antepreşcolarilor/preşcolarilor/elevilor în formaţiunile de studiu, Legii învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare și procedurii aprobate la nivelul unității de învățământ.

Art. 9. În vederea asigurării şi respectării principiului desegregării şcolare şi al combaterii oricăror forme de discriminare asumat la nivelul sistemului naţional de învăţământ, la începutul nivelului de învăţământ, formaţiunile de studiu se constituie prin distribuţia aleatorie a beneficiarilor primari, acolo unde există mai multe clase pe an de studiu, conform procedurii în vigoare, aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.

Art. 10. (1) La înscrierea în învăţământul gimnazial, se asigură, de regulă, continuitatea studiului limbilor moderne, ţinând cont de oferta educaţională a unităţii de învăţământ.

(2) Conducerea Școlii Gimnaziale Spectrum constituie, de regulă, formaţiunile de studiu astfel încât elevii să studieze aceleaşi limbi străine.

(3) În Școala Gimnazială Spectrum, în cazul în care constituirea formaţiunilor de studiu nu se poate face cu respectarea prevederilor alin. (2), conducerea Școlii Gimnaziale Spectrum asigură în program un interval orar care să permită asocierea beneficiarilor primari pentru studiul limbilor moderne.

TITLUL III- Managementul Unitatii de invatamant

Capitolul I: Dispozitii generale

Art. 11. Managementul Școlii Gimnaziale Spectrum este asigurat în conformitate cu prevederile legale.

Art. 12. Unitatea de învățământ este condusă de Consiliul de administrație, de manager si de director .

Art. 13. Pentru îndeplinirea atribuţiilor ce le revin, managerul, directorul Școlii Gimnaziale Spectrum și Consiliul de administrație, se consultă, după caz, cu toate organismele interesate: Consiliul profesoral, personalul didactic auxiliar, personalul administrativ, Comisia pentru Evaluarea şi Asigurarea Calităţii (CEAC), Comisia pentru Formare şi Dezvoltare în Carieră Didactică (CFDCD) şi alte comisii constituite la nivelul unităţii de învăţământ, Consiliul şcolar al elevilor, Consiliul reprezentativ al părinţilor/reprezentanţilor legali şi asociaţia de părinţi, acolo unde există, cu autorităţile administraţiei publice locale .

Art. 14. (1) Consultanţa și asistența juridică pentru Școala Gimnazială Spectrum este asigurată, la cererea directorului, de către Inspectoratul Şcolar, prin consilierul juridic.

(2) Directorul Școlii Gimnaziale Spectrum are obligaţia de a solicita consultanţa şi asistenţa juridică de la Inspectoratul Școlar pentru toate procesele sau alte situaţii/litigii în care este implicată unitatea de învăţământ.

Capitolul II: Consiliul de administrație

Art. 15. Consiliul de administrație este organul deliberativ de conducere al Școlii Gimnaziale Spectrum și se organizează şi funcţionează conform Metodologiei-cadru de organizare şi funcţionare a consiliilor de administraţie din unităţile de învăţământ preuniversitar, aprobată prin Ordinul nr. 6223/2023.

Art. 16. (1) Consiliul de administrație al Școlii Gimnaziale Spectrum este format din 9 membri: managerul, directorul, 2 coordonatori educaționali, coordonatorul pentru activități extrașcolare, 1 reprezentant al părinţilor,  un reprezentant al consiliului local, un reprezentant al departamentului administrativ, un reprezentant al elevilor. Cvorumul de şedinţă este constituit în prezenţa a cel puţin 4 membri     din 9 membri.

(2) Preşedintele Consiliului de administrație este managerul Școlii Gimnaziale Spectrum.

(3) În situaţia în care tematica şedinţei vizează activitatea directorului sau eliberarea din funcţie a directorului numit în urma concursului naţional, iar directorul este preşedinte, de drept sau ales, şedinţa este condusă de un alt membru al Consiliului de administrație ales prin votul membrilor.

(4) Incompatibilităţile privind calitatea de membru al Consiliului de administrație sunt cele prevăzute în Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare şi în Metodologia-cadru de organizare şi funcţionare a consiliilor de administraţie din unităţile de învăţământ preuniversitar, aprobată prin ordin al ministrului educaţiei.

(5) Şedinţele Consiliului de administrație se pot desfăşura fizic, on-line sau hibrid, conform prevederilor Metodologiei-cadru de organizare şi funcţionare a consiliilor de administraţie din unităţile de învăţământ preuniversitar, aprobată prin ordin al ministrului educaţiei.

(6) Pentru asigurarea transparenţei în procesul decizional, tematica de şedinţă a Consiliului de administrație, precum şi deciziile luate vor fi afişate la avizierul unității şi/ sau pe grupul cu cadrele didactice si personalul auxiliar și nedidactic.

(7) În funcţie de problematică abordată, la şedinţele Consiliului de administrație pot participa şi alte persoane/sunt invitaţi şi alţi observatori, conform prevederilor Metodologiei-cadru de organizare şi funcţionare a consiliilor de administraţie din unităţile de învăţământ preuniversitar, aprobată prin ordin al ministrului educaţiei.

(8) Preşedintele Consiliului de administrație convoacă observatorii la toate şedinţele Consiliului de administrație.

(9) Reprezentanţii Consiliului de administrație organizează, cel puţin o dată pe an, întâlniri consultative cu reprezentanţii părinţilor/reprezentanţilor legali ai beneficiarilor primari cu cerinţe educaţionale speciale, respectiv ale părinţilor/reprezentanţilor legali fiecărui grup etnic din care fac parte beneficiarii primari.

(10) Consiliul de administrație, cu sprijinul autorităţilor publice locale, identifică şi aprobă măsurile necesare pentru accesibilizarea mediului fizic, informaţional, comunicaţional şi educaţional conform nevoilor beneficiarilor primari, părinţilor/reprezentanţilor legali şi personalului cu dizabilităţi.

(11) Consiliul de administrație, cu sprijinul educatorilor/profesorilor pentru învăţământ primar/ diriginţilor, monitorizează nevoia de sprijin şi solicită CJRAE/CMBRAE să aloce profesori consilieri şcolari, profesori logopezi, profesori itineranţi şi de sprijin, respectiv mediatori şcolari necesari, în funcţie de nevoile unităţii de învăţământ.

Art. 17. (1) Hotărârile Consiliului de administrație se adoptă cu votul a cel puţin jumătate plus unu dintre membrii prezenți, cu excepțiile prevăzute de legislația în vigoare.

(2) Hotărârile privind angajarea, motivarea, evaluarea, recompensarea, disponibilizarea personalului didactic, respectiv răspunderea disciplinară, cu excepția hotărârii privind stabilirea sancțiunii aplicate personalului didactic de predare, se iau la nivelul unităţii de învăţământ de către Consiliul de administrație, cu votul a cel puţin jumătate plus unu din totalul membrilor consiliului.

(3) În situaţii excepţionale, în care hotărârile Consiliului de administrație nu pot fi luate conform acestei prevederi, acesta va fi convocat o singură dată. La următoarea şedinţă cvorumul de şedinţă este cel puțin jumătate plus unu din totalul membrilor Consiliului de administrație, iar hotărârile Consiliului de administrație se adoptă cu cel puțin 2/3 din voturile celor prezenţi. Dacă în urma votului nu se obţine cel puțin numărul de 2/3 din voturile celor prezenţi, hotărârea nu poate fi adoptată.

(4) Hotărârea privind revocarea calității de președinte ales al Consiliului de administrație, altul decât directorul unității de învățământ, respectiv propunerea de eliberare din funcție a directorului și hotărârea privind sancțiunea acordată personalului didactic de predare, se iau cu votul a cel puţin 2/3 din numărul total al membrilor Consiliului de administrație.

(5) Hotărârile privind bugetul şi patrimoniul unităţii de învăţământ se adoptă cu votul a cel puțin jumătate plus unu din numărul total al membrilor Consiliului de administrație.

(6) Hotărârile Consiliului de administrație care vizează personalul din unitate, respectiv: procedurile pentru ocuparea posturilor, a funcţiilor de conducere, restrângerea de activitate, acordarea calificativelor, aplicarea de sancţiuni şi altele asemenea, se iau prin vot secret. În cazul ședințelor desfășurate on-line sau hibrid, modalitatea de exercitare a votului secret se precizează în procedura de desfășurare on-line sau hibrid a ședințelor Consiliului de administrație.

Art. 18. (1) Consiliul de administrație se întruneşte lunar în şedinţe ordinare, precum şi ori de câte ori este necesar în şedinţe extraordinare, la solicitarea preşedintelui Consiliului de administrație, sau a cel puțin o treime dintre membrii Consiliului de administrație.

(2) Ședințele Consiliului de administrație se pot desfășura fizic, online sau hibrid. Președintele CA stabilește modalitatea de desfășurare a ședințelor: fizic, online sau hibrid.

(3) În situaţii obiective, cum ar fi calamităţi, intemperii, epidemii, pandemii, alte situaţii excepţionale, şedinţele Consiliului de administrație se pot desfăşura doar on-line, prin mijloace electronice de comunicare, în sistem de videoconferinţă..

Art. 19. (1) Atribuţiile Consiliului de administrație sunt stabilite în conformitate cu Ordinul nr. 6.223/2023 pentru aprobarea Metodologiei-cadru de organizare şi funcţionare a consiliilor de administraţie din unităţile de învăţământ preuniversitar.

(2) Consiliul de administrație are următoarele atribuţii principale:

  1. a) adoptă proiectul de buget şi avizează execuţia bugetară la nivelul Școlii Gimnaziale Spectrum;
  2. b) aprobă planul de dezvoltare instituțională al Școlii Gimnaziale Spectrum, la propunerea directorului unităţii de învăţământ;
  3. c) aprobă oferta de curriculum la decizia elevului din oferta școlii (CDEOȘ);
  4. d) analizează şi aprobă propunerile de colaborare cu terţii, în condiţiile legii şi cu respectarea principiului interesului superior al beneficiarului primar;
  5. e) aprobă planul de încadrare cu personal didactic de predare şi didactic auxiliar, precum şi schema de personal administrativ, în conformitate cu normele metodologice aprobate prin ordin al ministrului educaţiei;
  6. f) aprobă programe de dezvoltare profesională a salariaţilor, la propunerea Consiliului profesoral;
  7. g) stabileşte sancţiunile disciplinare care se aplică personalului unităţii de învăţământ;
  8. h) aprobă comisiile de concurs şi validează rezultatul concursurilor, conform legislaţiei în vigoare;
  9. i) aprobă programul şi orarul unităţii de învăţământ;
  10. j) îşi asumă răspunderea publică pentru performanţele unităţii de învăţământ, alături de director;
  11. k) monitorizează activitatea de raportare a datelor şi informaţiilor în sistemele informatice naţionale;
  12. l) îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin legislaţia în vigoare.

Capitolul III :Managerul

Art.20. (1)Managerul  este numit prin hotărârea direcției generale Lumina Instituții de invatamant SA şi exercită conducerea executivă a Școlii Gimnaziale Spectrum, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

(2) Managerul îndeplineşte  atribuţiile precizate explicit în fişa postului înregistrată cu numărul 1177, din data de 14.08.2026  stabilite de către Lumina Instituții de Învățământ.

 

Capitolul IV: Directorul

Art.21. (1) Funcţia de director s-a ocupat conform legii, în urma hotararii direcției generale Lumina Instituții de invatamant SA .

(2) Directorul îndeplineşte  atribuţiile prevăzute explicit în fişa postului înregistrată cu numărul 1178 , din data de  14.08.2026  stabilite de către Consiliul de administrație, potrivit legii, şi orice alte atribuţii rezultând din prevederile legale în vigoare şi contractele colective de muncă aplicabile.

Art. 22. Coordonatorul educational 

(1) Coordonatorul pentru proiecte și programe educative școlare si extrascolare este, de regula, un cadru didactic titular, propus de consiliul profesoral și aprobat de către consiliul de administrație, în baza unor criterii specifice aprobate de către consiliul de administrație al unității de invatamant. 

(2) Coordonatorul educational îndeplineşte  atribuţiile precizate explicit în fişa postului inregistrata cu numarul 1179 , din data de  14.08.2026 stabilite de către Consiliul de administrație, potrivit legii, şi orice alte atribuţii rezultând din prevederile legale în vigoare şi contractele colective de muncă aplicabile.

 

Art.23. Coordonatorul pentru programe si proiecte extrașcolare

(1) Coordonatorul pentru proiecte si programe educative școlare și extrascolare este, de regula, un cadru didactic titular, propus de consiliul profesoral și aprobat de către consiliul de administrație, în baza unor criterii specifice aprobate de către consiliul de administrație al unității de invatamant.

(2) Coordonatorul educational îndeplineşte  atribuţiile precizate explicit în fişa postului înregistrată cu numărul 1180 , din data de. 14.09.2026  stabilite de către Consiliul de administrație, potrivit legii, şi orice alte atribuţii rezultând din prevederile legale în vigoare şi contractele colective de muncă aplicabile.

Titlul IV – Personalul Școlii Gimnaziale Spectrum

Capitolul I: Dispoziții generale

Art. 33. (1) La Școala Gimnazială Spectrum, personalul unităţii este format din personal didactic de conducere, didactic de predare, didactic auxiliar și personal administrativ.

(2) Selecţia personalului didactic, a personalului didactic auxiliar şi a celui administrativ se face conform normelor specifice fiecărei categorii de personal.

(3) Angajarea personalului didactic de predare, didactic auxiliar și administrativ se realizează prin încheierea contractului individual de muncă cu Școala Gimnazială Spectrum, prin reprezentantul său legal.

Art. 34. (1) Drepturile și obligaţiile personalului din învăţământ sunt cele prevăzute de reglementările legale în vigoare .

Capitolul II :Personalul didactic si didactic auxiliar

Art. 35. (1) Funcțiile didactice de predare din Școala Gimnazială Spectrum sunt: educatorul/educatoarea/profesorul pentru educaţie timpurie/învăţătorul/institutorul/profesorul pentru învăţământul primar, profesorul, pentru gimnaziu.

(2) Pentru încadrarea şi menţinerea în funcţie, personalul didactic are obligaţia să prezinte un certificat medical, eliberat de medicul specializat de medicina muncii, care atestă că este apt pentru prestarea activităţii în învăţământ, precum şi cazierul judiciar şi certificatul de integritate comportamentală.

(3) Pentru asigurarea incluziunii beneficiarilor primari cu cerinţe educaţionale speciale, personalul didactic colaborează în activitatea didactică la clasă cu profesori itineranţi şi de sprijin, profesori consilieri şcolari, profesori logopezi.

Art. 36. (1) În cariera profesională, personalul didactic îndeplineşte următoarele roluri necesare pentru desfăşurarea activităţii educaţionale în condiţii optime:

  1. a) planificator şi organizator al procesului de predare-învăţare-evaluare;
  2. b) facilitator al învăţării;
  3. c) conector între toţi beneficiarii procesului de educaţie, direcţi sau indirecţi;
  4. d) dezvoltator de resurse educaţionale şi instrumente de evaluare curentă;
  5. e) suport pentru elevi, prin consiliere şi mentorat;
  6. f) promotor al inovaţiei în educaţie.

(2) Pentru îndeplinirea rolurilor prevăzute la alin. (1), personalul didactic parcurge etapele de formare iniţială şi programe de formare continuă. Personalul didactic de predare îşi desfăşoară activitatea urmărind respectarea valorilor şi principiilor prevăzute în lege, precum şi interesul superior al beneficiarului primar.

(3) Personalului didactic îi este interzis să desfăşoare orice activitate care aduce atingere valorilor şi principiilor care guvernează sistemul naţional de învăţământ; acesta trebuie să reprezinte un model de etică şi integritate pentru elevi şi pentru societate.

Art. 37. Drepturile si obligațiile personalului didactic se regasesc cuprinse in fisa postului şi sunt întocmite conform ROFUIP.

Art. 38. Personalul didactic auxiliar

(1) La Școala Gimnazială Spectrum, personalul didactic auxiliar este format din: bibliotecar, informatician, secretar, administrator financiar (contabil) și administrator de patrimoniu.

(2) Personalul didactic auxiliar este organizat în compartimente de specialitate, în conformitate cu organigrama unităţii de învăţământ, după cum vor fi prezentate într-un capitol distinct.

Art. 39. (1) Personalul didactic auxiliar îşi desfăşoară activitatea conform prevederilor prezentului Regulament, ale Legii învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu actele normative subsecvente, ale Legii nr. 53/2003 privind Codul Muncii, cu modificările și completările ulterioare precum și ale altor prevederi și regulamente în vigoare, cuprinse in fisa postului.

(2) Pentru ocuparea funcţiilor didactice auxiliare trebuie îndeplinite condiţiile de studii prevăzute de Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare și legislaţia care le reglementează activitatea.

(3) Pentru încadrarea şi menţinerea în funcţie, personalul didactic auxiliar are obligaţia să prezinte un certificat medical, eliberat de medicul specializat de medicina muncii, care atestă că este apt pentru prestarea activităţii în domeniul vizat, precum şi cazierul judiciar şi certificatul de integritate comportamentală.

Capitolul III:Personalul administrativ

Art. 40 (1) Personalul administrativ are drepturile şi obligaţiile prevăzute de legislaţia în vigoare şi de contractul colectiv de muncă aplicabil.

(2) Organizarea şi desfăşurarea concursului de ocupare a posturilor din Școala Gimnazială Spectrum sunt coordonate de director. Consiliul de administrație al unităţii de învăţământ aprobă comisiile de concurs şi validează rezultatele concursului.

(3) Angajarea personalului administrativ în Școala Gimnazială Spectrum, se face de către manager, cu aprobarea Consiliului de administrație, prin încheierea contractului individual de muncă.

(4) Pentru încadrarea şi menţinerea în funcţie, personalul administrativ are obligaţia să prezinte un certificat medical, eliberat de medicul specializat de medicina muncii, care atestă că este apt pentru prestarea activităţii în domeniul vizat, precum şi cazierul judiciar şi certificatul de integritate comportamentală.

Art. 41. (1) Activitatea personalului administrativ este coordonată, de regulă, de administratorul de patrimoniu.

(2) Programul personalului administrativ se stabileşte de către administratorul de patrimoniu potrivit nevoilor unităţii de învăţământ şi se aprobă de către managerul  unităţii de învăţământ.

(3) Administratorul de patrimoniu își desfășoară activitatea în conformitate cu următoarele acte normative, în forma în vigoare și în limitele atribuțiilor stabilite prin fișa postului:

  1. Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare — privind organizarea unităților de învățământ și statutul personalului didactic auxiliar.
  2. Regulamentul-cadru de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar — ROFUIP, aprobat prin Ordinul ministrului educației nr. 5.726/2024, cu modificările și completările ulterioare, în special dispozițiile privind compartimentul administrativ și gestionarea bazei materiale.
  3. Legea nr. 53/2003 — Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare — privind raporturile de muncă, drepturile, obligațiile și răspunderea salariatului.
  4. Legea contabilității nr. 82/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare — pentru operațiunile și documentele de gestiune care intră în responsabilitatea postului, în colaborare cu compartimentul financiar-contabil.
  5. Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 2.861/2009 pentru aprobarea Normelor privind organizarea și efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor și capitalurilor proprii — pentru atribuțiile legate de inventarierea patrimoniului.
  6. Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 2.634/2015 privind documentele financiar-contabile, cu modificările și completările ulterioare — pentru întocmirea și circuitul documentelor de recepție, consum, transfer și evidență a bunurilor.
  7. Legea securității și sănătății în muncă nr. 319/2006 și Hotărârea Guvernului nr. 1.425/2006 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare — pentru respectarea măsurilor de securitate și sănătate în muncă aferente activității.
  8. Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare — pentru respectarea măsurilor de prevenire și apărare împotriva incendiilor, potrivit responsabilităților repartizate.
  9. Ordinul ministrului sănătății nr. 1.456/2020 pentru aprobarea Normelor de igienă din unitățile pentru ocrotirea, educarea, instruirea, odihna și recreerea copiilor și tinerilor, cu modificările și completările ulterioare — pentru asigurarea condițiilor de igienă, curățenie și întreținere a spațiilor școlare.

Capitolul IV: Evaluarea personalului din unitatea de invatamant

Art. 42. Evaluarea personalului se face conform Ordinului nr. 6143/2011 privind aprobarea Metodologiei de evaluare anuală a activităţii personalului didactic şi didactic auxiliar, cu modificările și completările ulterioare, ale Hotărârii nr. 1336/2022, precum și contractului colectiv de muncă aplicabil.

Art. 43. (1) Evaluarea personalului didactic şi didactic auxiliar se realizează în baza fişelor de evaluare aduse la cunoştinţă la sfarsitul anului şcolar.

(2) Evaluarea personalului administrativ se realizează în perioada 1 ianuarie-31 ianuarie a fiecărui an, pentru anul calendaristic anterior, pe baza raportului cadru de evaluare.

(3) Conducerea unităţii de învăţământ va comunica în scris personalului didactic, didactic auxiliar și administrativ rezultatul evaluării.

Capitolul V: Răspunderea disciplinară a personalului din unitatea de invatamant

Art. 44. Răspunderea disciplinară a personalului din Școala Gimnazială Spectrum

(1) Personalul didactic răspunde disciplinar potrivit dispoziţiilor art. 209-212 din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare.

(2) Personalul didactic auxiliar și administrativ răspund disciplinar potrivit dispoziţiilor art. 247-252 din Codul muncii, aprobat prin Legea nr. 53/2003, cu modificările și completările ulterioare.

Art. 45. 

Răspunderea disciplinară a personalului didactic se angajează în condițiile legii, pentru încălcarea cu vinovăție a obligațiilor profesionale și a normelor de conduită aplicabile, cu respectarea procedurii de cercetare disciplinară și a dreptului la apărare.

Cadrul legal este constituit din:

  1. Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare, titlul III, capitolul XIV:
    • art. 209–212, privind abaterile, sancțiunile și procedura de cercetare disciplinară pentru personalul didactic de predare;
    • art. 213–215, privind răspunderea disciplinară a personalului de conducere, de îndrumare și control.
  2. Legea nr. 53/2003 — Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în special art. 247–252, privind răspunderea disciplinară. Aceste dispoziții se aplică în completarea reglementărilor speciale, în măsura în care nu contravin acestora.
  3. Regulamentul-cadru de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar — ROFUIP, aprobat prin Ordinul ministrului educației nr. 5.726/2024, cu modificările și completările ulterioare, în special art. 52, referitor la răspunderea disciplinară a personalului didactic.

Art. 46. Răspunderea disciplinară a personalului de conducere

Fapta săvârşită de personalul de conducere din Școala Gimnazială Spectrum, prin care se încalcă dispoziţiile legale, respectiv obligaţiile din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare şi normele statutului profesiei, deciziile obligatorii ale organelor profesiei la nivel naţional sau ale unităţii de învăţământ al cărei angajat este sau în cadrul căreia prestează activităţi de predare-învăţare cu elevii şi alte fapte de natură să prejudicieze onoarea şi prestigiul unităţii/ /interesului învăţământului sau ale beneficiarilor sistemului de învăţământ constituie abatere disciplinară şi se sancţionează, în raport cu gravitatea abaterilor, după cum urmează:

  1. a) observaţie scrisă;
  2. b) reducerea salariului cu până la 15%, pe o perioadă de 1-6 luni;
  3. c) suspendarea, pe o perioadă de până la 3 ani, a dreptului de a face parte din comisiile de organizare şi desfăşurare a examenelor naţionale;
  4. d) destituirea din funcţia de conducere, de îndrumare şi control din învăţământ.

Art. 47. Orice persoană poate sesiza în scris cu privire la săvârşirea unei fapte ce poate constitui abatere disciplinară, prin înregistrarea sesizării la secretariatul Inspectoratului Școlar, pentru fapte săvârşite de personalul de conducere al unităţii de învăţământ.

Art. 48. Răspunderea disciplinară a personalului didactic auxiliar și administrativ

(1) Școala Gimnazială Spectrum dispune de prerogativă disciplinară, având dreptul de a aplica, potrivit legii, sancţiuni disciplinare personalului didactic auxiliar și administrativ ori de câte ori constată că acesta au săvârşit o abatere disciplinară.

(2) Abaterea disciplinară este o faptă în legătură cu munca şi care constă într-o acţiune sau inacţiune săvârşită cu vinovăţie de către salariat, prin care acesta a încălcat normele legale, regulamentul de ordine interioară, contractul individual de muncă sau contractul colectiv de muncă aplicabil, ordinele şi deciziile legale ale conducător.

(3) Cercetarea disciplinară a personalului didactic auxiliar și administrativ se realizează conform prevederilor Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 49. (1) Sancţiunile disciplinare pe care le poate aplica Școala Gimnazială Spectrum în cazul în care personalul didactic auxiliar și administrativ săvârşeşte o abatere disciplinară sunt:

  1. a) avertismentul scris;
  2. b) retrogradarea din funcţie, cu acordarea salariului corespunzător funcţiei în care s-a dispus retrogradarea, pentru o durată ce nu poate depăşi 60 de zile;
  3. c) reducerea salariului de bază pe o durată de 1-3 luni cu 5-10%;
  4. d) reducerea salariului de bază şi/sau, după caz, şi a indemnizaţiei de conducere pe o perioadă de 1-3 luni cu 5-10%;
  5. e) desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă.

(2) În cazul în care, prin statute profesionale aprobate prin lege specială, se stabileşte un alt regim sancţionator, va fi aplicat acesta.

(3) Sancţiunea disciplinară se radiază de drept în termen de 12 luni de la aplicare, dacă salariatului nu i se aplică o nouă sancţiune disciplinară în acest termen. Radierea sancţiunilor disciplinare se constată prin decizie a directorului emisă în formă scrisă.

Art. 50. (1) Amenzile disciplinare sunt interzise.

(2) Pentru aceeaşi abatere disciplinară se poate aplica numai o singură sancţiune.

Titlul V- Organisme funcționale și responsabilități ale cadrelor didactice

Capitolul I: Organisme funcționale la nivelul unității de invatamant

La nivelul unității de învățământ funcționează organisme de conducere, structuri consultative și comisii de lucru care contribuie la organizarea, monitorizarea și îmbunătățirea activității școlare. Consiliul de administrație și Consiliul profesoral își exercită atribuțiile specifice în procesul decizional și în coordonarea activității educaționale, iar Comisia pentru evaluarea și asigurarea calității, Comisia pentru curriculum și celelalte comisii permanente sau temporare sprijină realizarea obiectivelor instituționale. Structurile reprezentative ale părinților și elevilor facilitează consultarea beneficiarilor și implicarea acestora în viața școlii. Aceste organisme își desfășoară activitatea în baza legislației aplicabile, a regulamentelor și a procedurilor interne, prin întâlniri periodice, planuri de activitate și evaluarea măsurilor întreprinse, promovând colaborarea, transparența și responsabilitatea.

Secțiunea 1. Consiliul profesoral

Art. 51. (1) Consiliul profesoral este format din totalitatea cadrelor didactice din unitatea de învăţământ. Preşedintele Consiliului profesoral este directorul.

(2) Consiliul profesoral se întruneşte lunar sau de câte ori este nevoie, la propunerea directorului sau la solicitarea a minimum 1/3 din numărul cadrelor didactice.

(3) Cadrele didactice au dreptul să participe la toate şedinţele Consiliului profesoral din unitatea de învăţământ unde îşi desfăşoară activitatea şi au obligaţia de a participa la şedinţele Consiliului profesoral din unitatea de învăţământ unde declară, în scris, la începutul fiecărui an şcolar, că au norma de bază. Absenţa nemotivată de la şedinţele Consiliului profesoral din unitatea de învăţământ unde are norma de bază se consideră abatere disciplinară şi se sancţionează conform legii.

(4) Cvorumul necesar pentru întrunirea în şedinţă a Consiliului profesoral este de 2/3 din numărul total al membrilor, cadre didactice cu norma de bază în unitatea de învăţământ.

(5) Hotărârile se adoptă prin vot deschis sau secret, cu cel puţin jumătate plus unu din numărul total al membrilor Consiliului profesoral cu norma de bază în unitate, şi sunt obligatorii pentru personalul unităţii de învăţământ, precum şi pentru beneficiarii primari, părinţi/reprezentanţi legali. Modalitatea de vot se stabileşte la începutul şedinţei.

(6) Directorul unităţii de învăţământ numeşte, prin decizie, atât componenţa Consiliului profesoral, cât şi secretarul acestuia, ales de Consiliul profesoral. Secretarul are atribuţia de a redacta lizibil şi inteligibil procesele-verbale ale şedinţelor Consiliului profesoral.

(7) La şedinţele Consiliului profesoral, directorul poate invita, în funcţie de tematica dezbătută, personalul didactic auxiliar şi/sau personalul administrativ din unitatea de învăţământ, reprezentanţi desemnaţi ai părinţilor/reprezentanţilor legali, ai consiliului beneficiarilor primari, ai autorităţilor administraţiei publice locale şi ai altor parteneri educaţionali.

(8) În procesele-verbale ale şedinţelor Consiliului profesoral, secretarul acestuia consemnează:

  1. a) prezenţa membrilor Consiliului profesoral la şedinţe;
  2. b) prezentarea ordinii de zi a şedinţelor de către preşedintele Consiliului profesoral, respectiv aprobarea ordinii de zi de către membrii Consiliului profesoral;
  3. c) rezultatul votului privind aprobarea/respingerea celor propuse, prin indicarea numărului de voturi “pentru”, numărului de voturi “împotrivă” şi a numărului de abţineri;
  4. d) intervenţiile pe care le au membrii Consiliului profesoral şi invitaţii în timpul şedinţei;
  5. e) asigurarea cvorumului.

(9) Numele şi semnăturile olografe ale participanţilor la şedinţe sunt consemnate la sfârşitul procesului-verbal al fiecărei şedinţe; preşedintele Consiliului profesoral semnează, după membri, pentru certificarea celor consemnate în procesele-verbale.

(10) Procesele-verbale se scriu în registrul de procese-verbale al Consiliului profesoral. Registrul de procese-verbale se numerotează pe fiecare pagină şi se înregistrează. Pe ultima pagină, directorul unităţii de învăţământ semnează pentru certificarea numărului paginilor registrului şi aplică sigiliul unităţii de învăţământ.

(11) Registrul de procese-verbale al Consiliului profesoral este însoţit de un dosar care conţine anexele proceselor-verbale (rapoarte, programe, informări, tabele, liste, solicitări, memorii, sesizări etc.), numerotate şi îndosariate pentru fiecare şedinţă. Registrul şi dosarul se păstrează într-un fişet securizat, ale cărui chei se găsesc la secretarul şi la directorul unităţii de învăţământ.

(12) Şedinţele Consiliului profesoral se pot desfăşura, după caz, în format hibrid sau online, prin mijloace electronice de comunicare, în sistem de videoconferinţă, conform unei proceduri stabilite la nivelul unităţii de învăţământ.

Art. 52. Consiliul profesoral are următoarele atribuţii:

  1. a) analizează, dezbate şi validează raportul privind calitatea învăţământului din unitatea de învăţământ, care se face public;
  2. b) alege, prin vot secret, reprezentanţii personalului didactic în Consiliul de administrație;
  3. c) gestionează şi asigură calitatea actului didactic;
  4. d) stabileşte şi monitorizează aplicarea Codului de etică profesională elaborat în conformitate cu Codul Cadru de etică profesională aprobat prin ordin al ministrului educaţiei;
  5. e) propune Consiliului de administrație premierea şi acordarea titlului de „Profesorul anului“ personalului didactic de predare cu rezultate deosebite la catedră;
  6. f) propune Consiliului de administrație iniţierea procedurii legale pentru încălcări ale eticii profesionale de către cadrele didactice, personalul didactic auxiliar și personalul de conducere, după caz;
  7. g) dezbate, avizează şi propune Consiliului de administrație, spre aprobare, planul de dezvoltare instituțională;
  8. h) dezbate şi aprobă rapoartele de activitate anuale, precum şi eventuale completări sau modificări ale acestora;
  9. i) aprobă raportul privind situaţia şcolară anuală prezentată de fiecare învăţător/institutor/profesor pentru învăţământ primar/profesor diriginte, precum şi situaţia şcolară după încheierea sesiunilor de amânări, diferenţe şi corigenţe;
  10. j) aprobă sancţiunile disciplinare aplicate beneficiarilor primari care săvârşesc abateri, potrivit prevederilor Statutului elevului, ale ROFUIP şi ale regulamentului de organizare şi funcţionare a unităţii de învăţământ;
  11. k) propune acordarea recompenselor pentru elevi şi pentru personalul didactic din unitatea de învăţământ, conform reglementărilor în vigoare;
  12. l) propune Consiliului de administrație programe de formare şi dezvoltare profesională continuă pentru cadrele didactice;
  13. m) validează mediile la purtare mai mici de 7, precum şi calificativele la purtare mai mici de „bine”, pentru elevii din învăţământul primar; propune sancțiunile disciplinare ale beneficiarilor primari, în conformitate cu atribuțiile care i-au fost stabilite prin legislația în vigoare;
  14. n) avizează oferta de curriculumul la decizia elevului din oferta școlii (CDEOȘ) pentru anul şcolar următor și o propune spre aprobare Consiliului de administrație;
  15. o) avizează proiectul planului de şcolarizare;
  16. p) validează, la începutul anului şcolar, fişele de autoevaluare ale personalului didactic şi didactic auxiliar din unitatea de învăţământ, în baza cărora se stabileşte calificativul anual;
  17. q) dezbate şi avizează regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţii de învăţământ și regulamentul de ordine interioară;
  18. r) dezbate, la solicitarea ministerului, a inspectoratului școlar sau din proprie iniţiativă, proiecte de acte normative şi/sau administrative cu caracter normativ, care reglementează activitatea la nivelul sistemului naţional de învăţământ, formulează propuneri de modificare sau de completare a acestora;
  19. s) dezbate probleme legate de conţinutul sau organizarea procesului educaţional din unitatea de învăţământ şi propune Consiliului de administrație măsuri de optimizare a acestuia;
  20. t) propune și alege, cadrele didactice membre ale comisiei pentru evaluarea şi asigurarea calităţii, precum şi ale altor comisii constituite la nivelul unităţii de învăţământ , în condiţiile legii;
  21. u) îndeplineşte, în limitele legii, alte atribuţii stabilite de Consiliul de administrație, precum şi orice alte atribuţii potrivit legislaţiei în vigoare şi contractelor colective de muncă aplicabile;
  22. v) propune eliberarea din funcţie a directorului unităţii de învăţământ, conform legii.

Art. 52. Documentele Consiliului profesoral sunt:

  1. a) tematica şi graficul şedinţelor Consiliului profesoral;
  2. b) convocatoarele Consiliului profesoral/dovezi ale convocării prin mijloace electronice;
  3. c) registrul de procese-verbale al Consiliului profesoral, însoţit de dosarul cu anexele proceselor-verbale.

Secțiunea 2. Consiliul clasei

Art. 53. (1) Consiliul clasei este constituit din totalitatea personalului didactic care predă la clasa respectivă, din cel puţin un părinte delegat al comitetului de părinţi al clasei şi, pentru toate clasele, cu excepţia celor din învăţământul primar, reprezentantul beneficiarilor primari clasei respective, desemnat prin vot secret de către elevii clasei.

(2) Preşedintele consiliului clasei este învăţătorul/institutorul/profesorul pentru învăţământul primar, respectiv profesorul diriginte.

(3) Consiliul clasei se întruneşte cel puţin o dată, în fiecare interval de cursuri sau ori de câte ori este necesar, la solicitarea învăţătorului/institutorului/profesorului pentru învăţământul primar, respectiv a profesorului diriginte, a reprezentanţilor părinţilor/reprezentanţilor legali şi ai beneficiarilor primari.

(4) În situaţii obiective, cum ar fi calamităţi, intemperii, epidemii, pandemii, alte situaţii excepţionale, şedinţele consiliului clasei se pot desfăşura, după caz, în format hibrid sau online, prin mijloace electronice de comunicare în sistem de videoconferinţă.

Art. 54.  Consiliul clasei are următoarele atribuţii:

  1. a) analizează de cel puţin două ori pe an progresul în învăţare şi comportamentul fiecărui elev;
  2. b) stabileşte măsuri de sprijin atât pentru elevii cu dificultăţi de învăţare sau de comportament, cât şi pentru elevii cu rezultate deosebite, contribuind la realizarea şi adaptarea periodică a planurilor individualizate de învăţare ale beneficiarilor primari;
  3. c) stabileşte notele/calificativele, respectiv mediile la purtare pentru fiecare elev al clasei, în funcţie de frecvenţa şi comportamentul acestora în activitatea şcolară şi extraşcolară; propune Consiliului profesoral validarea notelor mai mici de 7, sau a calificativelor mai mici de “bine”, pentru învăţământul primar;
  4. d) propune recompense pentru elevii cu rezultate deosebite;
  5. e) participă la întâlniri cu părinţii şi elevii ori de câte ori este nevoie, la solicitarea învăţătorului/institutorului/profesorului pentru învăţământul primar/profesorului diriginte sau a cel puţin 1/3 dintre părinţii/ reprezentanţii legali ai beneficiarilor primari ai clasei;
  6. f) analizează abaterile disciplinare ale beneficiarilor primari şi propune sancţiuni sau soluţionează contestaţiile unor sancţiuni, în conformitate cu prevederile Statutului elevului, ale Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar şi ale regulamentului de organizare şi funcţionare a unităţii de învăţământ.

Art. 55. (1) Consiliul clasei se întruneşte în prezenţa a cel puţin 2/3 din totalul membrilor şi adoptă hotărâri cu votul a jumătate plus unu din totalul membrilor săi.

(2) La sfârşitul fiecărei şedinţe a consiliului clasei, toţi membrii au obligaţia să semneze procesul- verbal de şedinţă. Procesele-verbale se scriu în registrul de procese-verbale ale consiliilor clasei, constituit pe fiecare clasă sau nivel de învăţământ. Registrul de procese-verbale se numerotează pe fiecare pagină şi se înregistrează. Registrul de procese-verbale al consiliului clasei este însoţit de un dosar care conţine anexele proceselor, numerotate şi îndosariate pentru fiecare şedinţă.

Capitolul II: Responsabilități ale personalului didactic în UI

                     Secțiunea 1 : Coordonatorul pentru proiecte si programe extrașcolare și proiecte europene

Art. 56. Atribuțiile sunt stabilite în conformitate cu legislația în vigoare și sunt cuprinse în fișa postului  .

Secțiunea 2: Profesorul învățământ primar şi preșcolar și Profesorul diriginte

Art.57. Atribuțiile profesorului învățământ primar preșcolar și cele ale profesorului diriginte sunt stabilite în conformitate cu legislația în vigoare și sunt cuprinse în fișa postului 

Capitolul III: Comisii

Art. 58. (1) Comisiile de la nivelul unităţii de învăţământ îşi desfăşoară activitatea pe baza deciziei de constituire emise de directorul unităţii de învăţământ.

(2) Activitatea comisiilor din unitatea de învăţământ şi documentele elaborate de membrii comisiei sunt reglementate prin acte normative și prin prezentul regulament.

(3) Unitatea de învăţământ îşi elaborează proceduri privind funcţionarea comisiilor în funcţie de nevoile proprii.

Art.59. La nivelul Școlii Gimnaziale Spectrum funcţionează  trei categorii de comisii: Comisiile cu caracter permanent îşi desfăşoară activitatea pe tot parcursul anului şcolar, comisiile cu caracter temporar îşi desfăşoară activitatea doar în anumite perioade ale anului şcolar, iar comisiile cu caracter ocazional sunt înfiinţate ori de câte ori se impune constituirea unei astfel de comisii, pentru rezolvarea unor probleme specifice apărute la nivelul unităţii de învăţământ.

Secțiunea 1: Comisiile cu caracter permanent

  1. Comisia pentru curriculum;
  1. b) Comisia pentru evaluarea şi asigurarea calităţii;
  2. c) Comisia de securitate şi sănătate în muncă şi pentru situaţii de urgenţă;
  3. d) Comisia pentru controlul managerial intern SCIM;
  4. e) Comisia pentru prevenirea şi combaterea violenţei, a faptelor de corupţie şi discriminării în mediul şcolar şi promovarea interculturalităţii;
  5. f) Comisia pentru formare și dezvoltare în cariera didactică

g).Comisia pentru proiecte și programe educative

Art.60. Comisia pentru curriculum

Atribuțiile Comisiei pentru curriculum vizează activități legate de procesul de proiectare, implementare, monitorizare și evaluare a implementării curriculumului, la nivelul unității de învățământ, precum:

  1. a) inițierea și realizarea analizei de nevoi, implicând consultarea beneficiarilor educației, privindoferta curriculară a unităţii de învăţământ, inclusiv a CDEOȘ, pentru fiecare an școlar, prin utilizarea metodei de analiză de tip SWOT;
  2. b) consilierea cadrelor didactice în procesul de elaborare a planificării și proiectării didactice;
  3. c) monitorizarea de către responsabilul comisiei pentru curriculum, a modului de aplicare aplanurilor – cadru și a programelor şcolare, inclusiv prin realizarea de asistențe la ore;
  4. d) analizarea periodică a performanţelor şcolare ale beneficiarilor primari și propunerea, după caz,a unor activități remediale care să fie realizate la clasele de elevi;
  5. e) coordonarea organizării de activităţi de pregătire pentru elevi în vederea participării acestora laexamene şi concursuri şcolare;
  6. f) realizarea la nivelul catedrelor a unor instrumente și resurse educaționale,inclusiv a unor resurse educaționale deschise și a unor instrumente de evaluare şi notare;
  7. g) centralizarea, prin responsabilul comisiei, a cursurilor opționale propuse de catedre, sub forma unei liste care este prezentată pentru a fi dezbătută și avizată de Consiliul profesoralși ulterior propusă, spre aprobare, Consiliului de administrație al unității de învățământ;
  8. h) coordonarea activităților de prezentare a ofertei de CDEOȘ părinților/reprezentanților legali șibeneficiarilor primari;
  9. i) analizarea proiectelor de programă, în vederea acordării de către Inspectoratul Școlar a avizuluide specialitate, pentru disciplinele care fac parte din CDEOȘ, elaborate la nivelul unității de învățământ;
  10. j) elaborarea anuală a unui raport privind calitatea ofertei curriculare a unității de învățământ,inclusiv a cursurilor opționale, implementate la nivelul unității de învățământ, prin prelucrarea șiinterpretarea informațiilor obținute din procesul de monitorizare;
  11. k) prezentarea de către responsabilul comisiei pentru curriculum, în Consiliul profesoral, araportului de activitate al comisiei și valorificarea concluziilor și recomandărilor raportului în fundamentarea analizei de nevoi pentru proiectarea ofertei curriculare, inclusiv a CDEOȘ, din anul școlar următor;
  12. l) susținerea cadrelor didactice în ceea ce privește adaptarea planificării școlare și a predării la nivelul de performanță al beneficiarilor primari și la realizarea planurilor individualizate de învățare;
  13. m) monitorizarea nevoii de recuperare a achizițiilor și a desfășurării programului „Învățare remedială” la nivelul unității de învățământ;
  14. n) monitorizarea interesului beneficiarilor primari de a studia limba maternă, respectiv istoria și cultura minorității căreia îi aparțin și întreprinderea demersurilor necesare pentru a le oferi posibilitatea să le studieze, la cererea acestora sau a reprezentanților legali;
  15. o) constituirea și actualizarea periodică a unei arhive electronice care să cuprindă documente, studii, cercetări, resurse educaționale realizate/avizate de Ministerul Educației și Cercetării, care sprijină aplicarea curriculumului;
  16. p) constituirea și actualizarea periodică a arhivei electronice privind documentele care privesc curriculumul, atât cele elaborate și aprobate la nivel național, cât și cele elaborate și aprobate la nivelul unității de învățământ (planuri-cadru și programe școlare utilizate, inclusiv pentru CDEOȘ).

Art.61. Comisia pentru evaluarea şi asigurarea calităţii. Coordonatorul are urmǎtoarele atribuții:

Coordonează aplicarea procedurilor și desfășurarea activităților de evaluare și asigurare a calității educației la nivelul școlii.

Elaborează planul anual de activitate al comisiei, stabilind obiective, responsabilități, termene și indicatori de realizare.

Colectează și analizează informații privind calitatea procesului educațional, rezultatele învățării și condițiile oferite de școală.

Consultă elevii, părinții și personalul școlii, prin chestionare și alte instrumente, pentru identificarea nevoilor și a aspectelor care necesită îmbunătățire.

Elaborează raportul anual de evaluare internă a calității educației și asigură informarea beneficiarilor prin afișare sau publicare, cu respectarea protecției datelor personale.

Elaborează strategia de îmbunătățire a calității, urmărind progresul în învățare, reducerea analfabetismului funcțional, a absenteismului și abandonului școlar, precum și promovarea excelenței.

Formulează propuneri de îmbunătățire și monitorizează aplicarea măsurilor aprobate.

Colaborează cu directorul, consiliul de administrație, consiliul profesoral și celelalte comisii pentru realizarea obiectivelor privind calitatea educației.

Organizează și actualizează documentele și dovezile necesare evaluării interne și sprijină pregătirea evaluării externe.

Analizează rezultatele măsurilor aplicate și propune revizuirea procedurilor și a planurilor de îmbunătățire.

Art.62. Comisia de securitate şi sănătate în muncă şi pentru situaţii de urgenţă. Atribuţiile Comisiei pe linie de securitate și sănătate în muncă:

  1. a) elaborarea normelor de protecţie a muncii pe diferite compartimente şi activităţi, ţinând cont de riscurile şi accidentele ce pot interveni;
  2. b) organizarea instructajelor de protecţie a muncii pe activităţi;
  3. c) organizarea instructajelor de protecţie a muncii pentru activităţi extracurriculare, de către conducătorii activităţilor;
  4. d) elaborarea de materiale informative cu privire la riscurile de accidente ce pot apărea în unitate şi în afara unității;
  5. e) asigurarea condiţiilor normale de desfăşurare a activităţilor unității în colaborare cu administraţia.

(2) Atribuțiile Comisiei pe linie situații de urgență:

  1. a) organizarea activităţii de prevenire şi stingere a incendiilor prin planul anual de muncă;
  2. b) monitorizarea realizării acţiunilor stabilite;
  3. c) prezentarea periodică a normelor şi sarcinilor de prevenire şi stingere a incendiilor ce revin personalului şi elevilor, precum şi a consecinţelor diferitelor manifestări de neglijenţă şi nepăsare;
  4. d) întocmirea necesarului de mijloace şi materiale PSI şi solicitarea conducătorului unităţii a fondurilor necesar achiziţionării acestora;
  5. e) difuzarea în sălile de clasă, laboratoare, cabinete, etc., a planurilor de evacuare în caz de incendiu şi a normelor de comportare în caz de incendiu;
  6. f) elaborarea materialelor informative şi de documentare pentru diriginţi, profesori, în activitatea de prevenire a incendiilor.

Art.63 . Comisia de monitorizare a sistemului de control intern managerial (SCIM) funcționează În temeiul următoarelor acte normative:

  • Ordonanța Guvernului nr. 119/1999 privind controlul intern/managerial și controlul financiar preventiv, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
  • Ordinul Secretariatului General al Guvernului nr. 600/2018 pentru aprobarea Codului controlului intern managerial al entităților publice;
  • în special, art. 2 și art. 3 alin. (1)–(6) din Ordinul nr. 600/2018. Ordinul nr. 600/2018

Comisia de control este coordonată de către un preşedinte, care poate fi conducătorul unității, managerul,  sau o altă persoană de conducere cu autoritate, delegată de acesta şi asistată de un secretariat tehnic.

Atribuţiile Comisiei de control managerial intern:

  1. a) implementează în cadrul unității standardele de management şi control intern referitoare la mediul de control, performanţa şi managementul riscurilor, informare şi comunicare, activităţi de control, auditarea şi evaluarea, conform prevederilor OSGG Nr. 600/2018 privind aprobarea Codului controlului intern managerial al entităților publice;
  2. b) elaborează şi aprobă programul de dezvoltare a sistemului de control managerial al unității, program care cuprinde obiective, acţiuni, termene, responsabili precum şi unele măsuri necesare dezvoltării acestuia. La elaborarea programului se vor avea în vedere regulile minimale de management, conţinute în standardele de control intern, atribuţiile, particularităţile organizatorice şi funcţionale ale unității, personalul şi structura acestuia precum şi alte reglementări şi condiţii specifice;
  3. c) supune aprobării directorului, programul anual de dezvoltare a sistemului de control managerial;
  4. d) monitorizează respectarea termenelor prevăzute în programul de dezvoltare a sistemului de control managerial şi decide măsurile care se impun în cazul nerespectării acestora;
  5. e) îndrumă compartimentele din structura unității în vederea elaborării programelor de dezvoltare a subsistemelor de control managerial;
  6. f) aprobă formatele standard ale documentelor aferente sistemului de control managerial intern şi planificării strategice în cadrul unității;
  7. g) evaluează şi avizează procedurile de sistem elaborate în cadrul unității;
  8. h) elaborează, actualizează şi avizează registrul riscurilor la nivelul unității;
  9. i) răspunde de implementarea standardelor de control managerial intern în cadrul unității;
  10. j) primeşte de la compartimente, informări referitoare la progresele înregistrate cu privire la dezvoltarea sistemelor/subsistemelor proprii de control managerial intern, în raport cu programele adoptate, precum şi referiri la situaţiile deosebite observate şi la acţiunile de monitorizare, coordonare şi îndrumare, întreprinse în cadrul acestora;
  11. k) prezintă directorului ori de câte ori consideră necesar, dar cel puţin o dată pe an școlar, informări referitoare la progresele înregistrate cu privire la dezvoltarea sistemului de control managerial intern, în raport cu programul adoptat, la acţiunile de monitorizare, coordonare şi îndrumare metodologică întreprinse, precum şi la alte probleme apărute în legătură cu acest domeniu;
  12. l) membrii Comisiei de monitorizare asigură aducerea la îndeplinire a hotărârilor acestei structuri;
  13. m) elaborează formate standard de documente pentru sistemul de control managerial intern şi planificarea strategică;
  14. n) întocmeşte rapoarte în baza hotărârilor preşedintelui Comisiei de monitorizare;
  15. o) semnalează directorului situaţiile de nerespectare a hotărârilor acestuia şi propune măsurile de corectare care se impun;
  16. p) centralizează, analizează, sintetizează şi emite documente în domeniile de competenţă;
  17. q) duce la îndeplinire şi transmite hotărârile Preşedintelui acesteia;
  18. r) înaintează directorului propuneri pentru eficientizarea Sistemului de control managerial intern şi a planificării strategice la nivelul unității;
  19. s) propune Preşedintelui Comisiei de monitorizare participarea la şedinţele Comisiei a altor reprezentanţi din cadrul sau din afara, a căror prezenţă este necesară pentru clarificarea aspectelor aflate pe ordinea de zi a şedinţei;
  20. t) membrii Comisiei au obligaţia de a asigura informarea permanentă a directorului cu privire la totalitatea activităţilor desfăşurate şi de a obţine avizul acestuia cu privire la documentele şi punctele de vedere prezentate în cadrul Comisiei;
  21. u) pentru îndeplinirea atribuţiilor care îi revin, Comisia va beneficia de sprijinul tuturor compartimentelor din structura organizatorică unității.

Art.64. Comisia pentru formare și dezvoltare în cariera didactică

Atribuțiile comisiei pentru formare şi dezvoltare în carieră didactică sunt următoarele:

  1. a) realizează cartografierea nevoilor de formare continuă ale personalului didactic la nivelul unităţii de învăţământ şi le raportează Casei Corpului Didactic;
  1. b) identifică şi informează personalul didactic privind programele şi proiectele destinate formării continue;
  2. c) elaborează şi propune anual Consiliului profesoral, spre avizare, planificarea activităţilor din domeniul formării în cariera didactică, în acord cu nevoile de formare identificate la nivelul unităţii de învăţământ/ local, cu priorităţile stabilite în planul naţional de formare continuă în cariera didactică şi cu profilul profesional al cadrelor didactice;
  3. d) planifică, organizează şi desfăşoară ateliere, seminarii, lecţii predate colaborativ, interasistenţe, studii de caz, schimburi de experienţă etc, la nivelul unităţii de învăţământ;
  4. e) organizează activităţi specifice de mentorat didactic pentru cadrele didactice debutante, în vederea susţinerii examenului naţional pentru definitivare în învăţământul preuniversitar/de licenţiere în cariera didactică;
  5. f) sprijină cadrele didactice în dobândirea recunoaşterii rezultatelor învăţării nonformale, inclusiv a celor dobândite ca urmare a participării la mobilităţi cu scop de învăţare în proiectele finanţate prin programele UE în domeniul educaţiei;
  6. g) gestionează sistemul de acumulare a creditelor la nivelul unităţii de învăţământ, evaluând anual stadiul de îndeplinire a condiţiei de formare pentru personalul didactic, prin actualizarea periodică a bazei de date privind numărul creditelor ECTS (obţinute inclusiv prin recunoaştere şi echivalare a creditelor profesionale transferabile) acumulat de fiecare cadru didactic pe parcursul ultimilor doi ani de activitate didactică, calculaţi la data de 31 august;
  7. h) monitorizează impactul formării cadrelor didactice asupra calităţii procesului de predare- învăţare-evaluare şi a progresului şcolar al beneficiarilor primari, la nivelul unităţii de învăţământ;
  8. i) informează şi sprijină personalul didactic în ceea ce priveşte evoluţia în carieră;
  9. j) consiliază personalul didactic în ceea ce priveşte elaborarea şi gestionarea portofoliului profesional;
  10. k) colaborează cu Inspectoratul Școlar, cu CCD, cu Consiliul de administrație şi cu Consiliul profesoral al unităţii de învăţământ;
  11. l) în baza unor analize de nevoi, colaborează cu celelalte comisii din unitatea de învăţământ pentru a elabora programe de formare adaptate şi actualizate;
  12. m) orice alte atribuţii rezultând din legislaţia în vigoare.

Art.65. Comisia pentru proiecte si programe educative. Principalele atribuții ale coordonatorului, care pot fundamenta activitatea comisiei, sunt:

  • Coordonează și evaluează activitățile educative nonformale.
  • Avizează planificarea activităților educative ale claselor.
  • Elaborează calendarul școlii și îl supune aprobării consiliului de administrație.
  • Propune și implementează proiecte educative.
  • Consultă elevii și părinții privind activitățile dorite.
  • Dezvoltă parteneriate și implică familia și comunitatea.
  • Sprijină adaptarea activităților pentru elevii cu CES.
  • Promovează rezultatele și prezintă raportul anual.
  • Asigură recunoașterea participării elevilor prin documente incluse în portofoliul educațional. ROFUIP, art. 61

Art.66. Comisia pentru prevenirea şi combaterea violenţei, a faptelor de corupţie şi discriminării în mediul şcolar şi promovarea interculturalităţii se constituie la nivelul Școlii Gimnaziale Spectrum, în baza hotărârii Consiliului de administrație prin care se aprobă şi componenţa sa nominală. Comisia este formată din:

–  coordonatorul pentru proiecte şi programe educative şcolare şi extraşcolare;

– 4-6 reprezentanţi ai cadrelor didactice, desemnaţi de Consiliul profesoral;

– 1-3 reprezentanţi ai părinţilor/reprezentanţilor legali desemnaţi de consiliul reprezentativ al părinţilor/reprezentanţilor legali şi asociaţia de părinţi, acolo unde există;

– 1-3 elevi desemnaţi de Consiliul şcolar al elevilor;

– 1 reprezentant al primarului şi 1 reprezentant al consiliului local, membri în Consiliul de administrație al unităţii de învăţământ, cu statut de invitaţi;

– profesorul consilier şcolar şi mediatorul şcolar, după caz.

(2) Directorul unității de învățământ emite decizia de constituire și componența nominală a Comisiei pentru prevenirea şi combaterea violenţei, a faptelor de corupţie şi discriminării în mediul şcolar şi promovarea interculturalităţii.

(3) Activitatea comisiei se desfășoară prin raportarea și punerea în aplicare a ansamblului prevederilor legale în vigoare care vizează prevenirea şi combaterea violenţei, a faptelor de corupţie şi discriminării şi, respectiv, afirmă promovarea interculturalităţii, în mediul şcolar.

(4) Comisia pentru prevenirea şi combaterea violenţei, a faptelor de corupţie şi discriminării în mediul şcolar şi promovarea interculturalităţii analizează abaterile disciplinare ale elevilor care săvârşesc abateri și propune sancţiunile disciplinare aplicate acestora, potrivit prevederilor Statutului elevului, Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar şi ale prezentului regulament.

(5) Atribuțiile comisiei:

  1. a) prevenirea și combaterea violenței:

– înregistrarea și raportarea la Inspectoratul Școlar a cazurilor de violență săvârșite în mediul școlar;

– analizarea factorilor școlari care au condus la săvârșirea faptelor de violență, elaborarea, revizuirea şi aplicarea Planului de prevenire şi reducere a violenţei în mediul şcolar al unității de învățământ preuniversitar;

– realizarea unui raport privind incidența, respectiv prevenirea violenței, pe care îl comunică Comisiei pentru evaluarea şi asigurarea calităţii (CEAC), în vederea includerii acestuia în raportul general privind starea şi calitatea învăţământului în anul şcolar respectiv;

– colaborarea cu autoritățile și instituțiile cu atribuții legale în prevenirea, combaterea și managementul cazurilor de violență școlară, inclusiv cu reprezentanții serviciilor publice de asistență socială, ai poliției și ai jandarmeriei;

– propunerea unor măsuri specifice, rezultate după analiza factorilor de risc, care să aibă drept consecință creșterea gradului de siguranță a preșcolarilor/beneficiarilor primari și a personalului din unitatea școlară și prevenirea delincvenței juvenile în incinta și în zonele adiacente unității de învățământ;

– propunerea, aplicarea și/sau monitorizarea unor măsuri specifice pentru promovarea stării de bine, a unui climat școlar pozitiv și a coeziunii școlare la nivelul unității de învățământ.

  1. b) prevenirea și combaterea faptelor de corupție:

– îmbunătățirea strategiilor de comunicare pe teme anticorupție, care să ia în calcul potențialele riscuri și vulnerabilități;

– asigurarea transparenței în procesul decizional la nivel de unitate de învățământ, inclusiv a modului de utilizare a resurselor bugetare și extrabugetare;

– promovarea standardelor etice profesionale și stimularea comportamentului etic;

– desfășurarea de acțiuni de promovare a Codului de etică pentru învățământul preuniversitar;

– monitorizarea aplicării procedurilor specifice referitoare la conflictul de interese, inclusiv aplicarea ordinului privind completarea declarațiilor de interese de către personalul didactic de predare;

– diseminarea de materiale cu rol informativ privind riscurile și consecințele faptelor de corupție sau a incidentelor de integritate;

– derularea de programe și campanii de informare și responsabilizare a beneficiarilor primari cu privire la riscurile și consecințele negative ale corupției.

  1. c) promovarea principiilor școlii incluzive:

– monitorizarea respectării politicilor de promovare a incluziunii, diversității, combaterea discriminării și a segregării școlare;

– asigurarea faptului că materialele expuse în unitatea de învățământ(ex. tablourile expuse pe pereții unității de învățământ) respectă, recunosc și reflectă cultura, istoria și limba minorităților etnice, naționale și lingvistice ale beneficiarilor primari, părinților/reprezentanților legali și ale comunității locale;

– asigurarea faptului că tradițiile, sărbătorile, evenimentele respectă, recunosc și reflectă diversitatea etnică, lingvistică, religioasă a beneficiarilor primari, a părinților/reprezentanților legali și a comunității locale;

– identificarea și analiza cazurilor de discriminare și înaintarea de propuneri pentru soluționarea acestora, Consiliului de administrație, directorului unității de învățământ sau Consiliului profesoral, după caz;

– medierea, după caz, a conflictelor apărute ca urmare a nerespectării principiilor școlii incluzive;

– propunerea unor acțiuni specifice, la nivelul claselor sau al unității de învățământ, care să contribuie la cunoașterea și valorizarea celuilalt, la promovarea interculturalității;

– consilierea cadrelor didactice în ceea ce privește adaptarea curriculumului la diversitatea etnică, lingvistică, culturală a beneficiarilor primari și a comunității locale.

– sesizarea autorităților competente în cazul identificării formelor grave de discriminare;

– monitorizarea și evaluarea acțiunilor întreprinse pentru prevenirea și combaterea discriminării și promovarea interculturalității;

– monitorizarea respectării legislației privind desegregarea școlară și, după caz, colaborarea la realizarea Planului de desegregare școlară la nivelul unității de învățământ;

  1. d) oricare alte atribuții care sunt stipulate ca fiind de competența comisiei, incluse în cadrulprevederilor legale în vigoare.

Secțiunea 2: Comisii cu caracter temporar sau ocazional:

1.Comisia pentru SIIIR

2. Character education

3.Comisia pentru ritmicitatea notării

4.Comisia pentru revizuirea ROI

5.Comisia de recepție a mijloacelor fixe și casare

6.Comisia pentru inventarierea bunurilor aflate în patrimonial școlii

7.Comisia educație pentru sanatate

8.Comisia pentru proiecte și concursuri

9.Comisia de disciplina

10.Comisia de etică

11.Comisia pentru înscrierea copiilor la scoala

12.Comisia pentru orar si serviciu pe scoala

13.Comisia pentru asigurarea bunei funcționari a platformei EDUCARE

14. Comisia pentru promovarea imaginii școlii și redactarea revistei școlii

15.Comisia pentru încadrarea personalului didactic

16.Comisia pentru realizarea raportului de activitate și redactarea PDI

17.Comisia de înscriere la clasa a v-a matematica intensive

18.Comisia de organizare a simularii examenului de evaluare națională și a examenului

19.Comisia de management al burselor

20.Comisia de echivalare a certificatelor de competente lingvistice

21.Comisia de înscriere în clasa a IX-a

22.Comisia paritara.

Toate aceste comisii funcționează în baza deciziei de înființare , fiind aprobate  în Consiliul de administrație, după ce au fost prezentate sub forma de propunere și discutate în consiliul profesoral.

Titlul VI- Structura, organizarea și responsabilitățile personalului didactic auxiliar și administrativ

Capitolul I :Compartimentul secretariat

Art. 67. (1) Compartimentul Secretariat cuprinde la nivelul unității postul de Secretar.

(2) Compartimentul Secretariat este subordonat managerului și directorului Școlii Gimnaziale Spectrum.

(3) Secretariatul funcţionează în program de lucru cu elevii, părinţii sau reprezentanţii legali sau alte persoane interesate din afara unităţii, aprobat de director, în baza hotărârii Consiliului de administrație.

Art.68. Compartimentul secretariat are următoarele atribuţii:

  1. a) transmiterea informaţiilor la nivelul unităţii de învăţământ;
  2. b) întocmirea, actualizarea şi gestionarea bazelor de date;
  3. c) întocmirea şi transmiterea situaţiilor statistice şi a celorlalte categorii de documente solicitate de către autorităţi, precum şi a corespondenţei unităţii;
  4. d) înscrierea copiilor/beneficiarilor primari pe baza dosarelor personale, păstrarea, organizarea şi actualizarea permanentă a evidenţei acestora şi rezolvarea problemelor privind mişcarea beneficiarilor primari, în baza hotărârilor Consiliului de administrație;
  5. e) rezolvarea problemelor specifice pregătirii şi desfăşurării examenelor şi evaluărilor naţionale, ale concursurilor de ocupare a posturilor vacante, conform atribuţiilor prevăzute de legislaţia în vigoare sau de fişa postului;
  6. f) completarea, verificarea, păstrarea în condiţii de securitate şi arhivarea documentelor referitoare la situaţia şcolară a beneficiarilor primari şi a statelor de funcţii;
  7. g) primirea, întocmirea, anularea, eliberarea, arhivarea şi casarea actelor de studii şi a documentelor şcolare, în conformitate cu prevederile regulamentului privind regimul actelor de studii şi al documentelor şcolare gestionate de unităţile de învăţământul preuniversitar, aprobat prin ordin al ministrului educaţiei;
  8. h) selecţia, evidenţa şi depunerea documentelor la Arhivele Naţionale, după expirarea termenelor de păstrare, stabilite prin “Indicatorul termenelor de păstrare”, aprobat prin ordin al ministrului educaţiei;
  9. i) păstrarea şi aplicarea sigiliului unităţii pe documentele avizate şi semnate de persoanele competente, în situaţia existenţei deciziei directorului în acest sens;
  10. j) întocmirea şi/sau verificarea, respectiv avizarea documentelor/documentaţiilor, potrivit legislaţiei în vigoare sau fişei postului;
  11. k) întocmirea statelor de personal;
  12. l) întocmirea, actualizarea şi gestionarea dosarelor de personal ale angajaţilor unităţii de învăţământ;
  13. m) calcularea drepturilor salariale sau de altă natură în colaborare cu compartimentul financiar – contabil;
  14. n) gestionarea corespondenţei unităţii de învăţământ; înregistrarea tuturor sesizărilor, petiţiilor sau memoriilor primite de la elevi, părinţi/reprezentanţi legali, alte persoane;
  15. o) întocmirea şi actualizarea procedurilor activităţilor desfăşurate la nivelul compartimentului, în conformitate cu legislaţia în vigoare;
  16. p) orice alte atribuţii specifice compartimentului, rezultând din legislaţia în vigoare, contractul colectiv de muncă aplicabil, regulamentul de organizare şi funcţionare al unităţii, regulamentul de ordine interioară, hotărârile Consiliului de administrație şi deciziile directorului, stabilite în sarcina sa.

Secretarul unităţii de învăţământ pune la dispoziţia personalului condicile de prezenţă, fiind responsabil cu siguranţa acestora.

(2) În situaţii speciale, atribuţiile prevăzute la alin. (1) pot fi îndeplinite, prin delegare de sarcini, şi de către cadre didactice sau personal didactic auxiliar, din cadrul unităţii de învăţământ, cu acordul prealabil al personalului solicitat.

(3) Condiţionarea de orice beneficii a eliberării actelor de studii, a documentelor şcolare sau a caracterizǎrilor este interzisă.

(4) Secretarul răspunde de gestionarea actelor de studii și a documentelor școlare în conformitate cu prevederile Regulamentului privind regimul actelor de studii şi al documentelor şcolare gestionate de unităţile de învăţământ preuniversitar.

(5) Unitatea de învățământ pune la dispoziția părinților/tutorilor/reprezentanților legali și a altor persoane interesate următoarea adresă de e-mail :constanta@spectrum.ro, la care pot fi transmise solicitări, petiții, cereri, memorii, sesizări etc.

(6) Conducerea unității de învățământ se va asigura că termenul de răspuns prevăzut de lege pentru memorii, petiții, cereri etc., va fi respectat.

(7) În unitatea de învățământ va exista un sistem confidențial funcțional pentru sesizările referitoare la posibile acte de violență.

(8) Pentru a asigura legătura beneficiarilor primari și părinților/reprezentanților legali cu unitatea de învățământ, directorul și Consiliul de administrație au decis un program flexibil al compartimentului Secretariat, astfel încât să asigure activitatea cu părinții al acestuia zilnic, de luni pana vineri ,  în intervalul orar 8.30-10.30, respectiv 14.30-16.30.

Capitolul II: Compartimentul financiar- contabil

Secțiunea 1. Organizare și responsabilități

Art. 70.  (1) Compartimentul financiar – contabil reprezintă structura organizatorică din cadrul unităţii de învăţământ în care sunt realizate: fundamentarea şi execuţia bugetului, evidenţa contabilă, întocmirea şi transmiterea situaţiilor financiare, precum şi orice alte activităţi cu privire la finanţarea şi contabilitatea instituţiilor, prevăzute de legislaţia în vigoare, de contractele colective de muncă aplicabile, de regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţii şi de regulamentul de ordine interioară.

(2) Compartimentul financiar – contabil cuprinde, după caz, administratorul financiar, precum şi ceilalţi angajaţi asimilaţi funcţiei prevăzute de legislaţia în vigoare, denumită generic “contabil”.

(3) Compartimentul financiar – contabil este subordonat directorului unităţii de învăţământ.

Art. 71. Compartimentul financiar – contabil are următoarele atribuţii:

  1. a) desfăşurarea activităţii financiar-contabile a unităţii de învăţământ;
  2. b) gestionarea, din punct de vedere financiar, a întregului patrimoniu al unităţii de învăţământ, în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare şi cu hotărârile Consiliului de administrație;
  3. c) întocmirea proiectului de buget şi a raportului de execuţie bugetară, conform legislaţiei în vigoare şi contractelor colective de muncă aplicabile;
  4. d) informarea periodică a Consiliului de administrație cu privire la execuţia bugetară;
  5. e) organizarea contabilităţii veniturilor şi cheltuielilor;
  6. f) consemnarea în documente justificative a oricărei operaţiuni care afectează patrimoniul unităţii de învăţământ şi înregistrarea în evidenţa contabilă a documentelor;
  7. g) întocmirea şi verificarea statelor de plată în colaborare cu compartimentul secretariat;
  8. h) valorificarea rezultatelor procesului de inventariere a patrimoniului, în situaţiile prevăzute de lege şi ori de câte ori Consiliul de administrație consideră necesar;
  9. i) întocmirea lucrărilor de închidere a exerciţiului financiar;
  10. j) îndeplinirea obligaţiilor patrimoniale ale unităţii de învăţământ faţă de bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul local şi faţă de terţi;
  11. k) implementarea procedurilor de contabilitate;
  12. l) avizarea, în condiţiile legii, a proiectelor de contracte sau de hotărâri ale Consiliului de administrație, prin care se angajează fondurile unităţii;
  13. m) asigurarea şi gestionarea documentelor şi a instrumentelor financiare cu regim special;
  14. n) întocmirea, cu respectarea normelor legale în vigoare, a documentelor privind angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor bugetare, realizând operaţiunile prevăzute de normele legale în materie;
  15. o) orice alte atribuţii specifice compartimentului, rezultând din legislaţia în vigoare şi hotărârile Consiliului de administrație şi deciziile directorului, stabilite în sarcina sa, precizate explicit în fişa postului.

Secțiunea 2: Management financiar

Art.72. (1) Întreaga activitate financiară a Școlii Gimnaziale Spectrum se organizează şi se desfăşoară cu respectarea legislaţiei în vigoare.

(2) Activitatea financiară a unităţii de învăţământ se desfăşoară pe baza bugetului propriu.

(3) Pe baza bugetului aprobat, directorul şi Consiliul de administrație actualizează programul anual de achiziţii publice, stabilind şi celelalte măsuri ce se impun pentru asigurarea încadrării tuturor categoriilor de cheltuieli în limitele fondurilor alocate.

(4) Este interzisă angajarea de cheltuieli dacă nu este asigurată sursa de finanţare.

(5) Resursele extrabugetare ale unităţii pot fi folosite exclusiv de aceasta, conform hotărârii Consiliului de administrație.

Capitolul III :Compartimentul administrativ

Secțiunea 1. Organizare și responsabilități

Art. 73. (1) Compartimentul administrativ este coordonat de administratorul de patrimoniu şi cuprinde personalul administrativ al Școlii Gimnaziale Spectrum.

(2) Compartimentul administrativ este subordonat directorului unităţii de învăţământ.

Art. 100. Compartimentul administrativ are următoarele atribuţii:

  1. a) gestionarea bazei materiale;
  2. b) realizarea reparaţiilor, care sunt în sarcina unităţii, şi a lucrărilor de întreţinere, igienizare, curăţenie şi gospodărire a unităţii de învăţământ;
  3. c) întreţinerea terenurilor, a clădirilor şi a tuturor componentelor bazei didactico-materiale;
  4. d) realizarea demersurilor necesare obţinerii autorizaţiilor de funcţionare a unităţii de învăţământ, care intră în atribuţiile unităţii de învăţământ;
  5. e) recepţia bunurilor, serviciilor şi a lucrărilor, printr-o comisie constituită la nivelul compartimentului;
  6. f) înregistrarea modificărilor produse cu privire la existenţa, utilizarea şi mişcarea bunurilor din gestiune şi prezentarea actelor corespunzătoare Compartimentul financiar- contabil;
  7. g) evidenţa consumului de materiale;
  8. h) punerea în aplicare a măsurilor stabilite de către conducerea unităţii de învăţământ privind sănătatea şi securitatea în muncă, situaţiile de urgenţă şi P.S.I.;
  9. i) întocmirea proiectului anual de achiziţii şi a documentaţiilor de atribuire a contractelor;
  10. j) orice alte atribuţii specifice compartimentului, rezultând din legislaţia în vigoare, hotărârile Consiliului de administrație şi deciziile directorului, stabilite în sarcina sa, precizate explicit în fişa postului.

Secțiunea 2. Management administrativ

Art. 74.

(1) Evidenţa, organizarea, actualizarea documentelor contabile, prezentarea situaţiilor financiare referitoare la patrimoniu şi administrarea bazei didactico-materiale se realizează în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare.

(2) Inventarierea bunurilor se realizează de către comisia de inventariere, numită prin decizia directorului.

(3) Modificările care se operează în listele ce cuprind bunurile aflate în proprietatea unităţii de învăţământ se supun aprobării Consiliului de administrație de către director, la propunerea administratorului de patrimoniu, în baza solicitării compartimentelor funcţionale.

(4) Bunurile aflate în proprietatea unităţii de învăţământ sunt administrate de către Consiliul de administrație. Bunurile aflate în proprietatea unităţii de învăţământ particular sunt supuse regimului juridic al proprietăţii private.

(5) Bunurile, care sunt temporar disponibile şi care sunt în proprietatea sau administrarea unităţii de învăţământ, pot fi închiriate în baza hotărârii Consiliului de administrație.

Capitolul IV: Biblioteca școlară

Art. 75. (1) În Școala Gimnazială Spectrum se organizează și funcţionează atât în format fizic, cât şi digital, biblioteca şcolară, inclusiv biblioteca şcolară virtuală.

(2) Aceasta se organizează şi funcţionează în baza Legii bibliotecilor nr. 334/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi a Ordinului nr. 5556/2011 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a bibliotecilor şcolare şi a centrelor de documentare şi informare.

(3) În Școala Gimnazială Spectrum se asigură accesul gratuit al beneficiarilor primari şi al personalului la Biblioteca Şcolară şi la platforme digitale de învățare.

(4) Prin platformele digitale de învățare, unitatea de învăţământ asigură suportul digital pentru elevi, în procesul de învățare, în timpul sau în afara programului şcolar, în perioadele de suspendare a cursurilor şcolare, în perioadele în care, din motive medicale sau de altă natură, se află în imposibilitate de participare fizică la cursuri, pentru participarea la mobilități naționale și internaționale.

(5) Biblioteca școlară este dotată și cu materiale, cărți, resurse educaționale în limbile minorităților naționale și care reflectă nevoile, interesele, cultura, istoria și identitatea minorităților naționale/grupurilor etnice/persoanelor cu dizabilități.

Titlul VII- Elevii

Capitolul I :Dobândirea și exercitarea calității de elev

Art. 76.  Beneficiarii primari ai educaţiei sunt preşcolarii şi elevii.

(1) Dobândirea calităţii de beneficiar primar al educaţiei se face prin înscrierea în Școala Gimnazială Spectrum.

(2) Înscrierea se aprobă de către Consiliul de administrație, cu respectarea legislaţiei în vigoare, a prezentului regulament, a regulamentelor specifice aprobate prin ordin al ministrului educaţiei şi a regulamentului de organizare şi funcţionare a unităţii, ca urmare a solicitării scrise a părinţilor/reprezentanţilor legali.

(3) În vederea asigurării accesului la învăţământul obligatoriu, unitatea de învăţământ are obligaţia de a înscrie persoanele care nu deţin un cod numeric personal.

Art. 77.  (1) Înscrierea în unitatea de învățământ cu grupe de nivel preșcolar, și, respectiv, în învăţământul primar se face conform metodologiilor aprobate prin ordin al ministrului educației.

(2) În situaţia în care, pe durata clasei pregătitoare ori a clasei I, elevul acumulează absenţe ca urmare a unor probleme medicale sau se observă manifestări de oboseală sau de neadaptare şcolară, părinţii sau reprezentanţii legali pot depune la unitatea de învăţământ o solicitare de retragere a elevului în vederea reînscrierii în anul şcolar următor, în clasa corespunzătoare nivelului din care s-a retras; la cererea motivată a părintelui, reînscrierea se poate face şi în anul şcolar în care s-a solicitat retragerea, în clasa anterioară nivelului din care s-a retras elevul.

(3) În situaţia în care copiii din învăţământul preşcolar, din grupele mijlocii şi mari, înregistrează absenţe ca urmare a unor probleme medicale sau se observă manifestări de oboseală sau de neadaptare la regimul grădiniţei, părinţii sau reprezentanţii legali pot depune la unitatea de învăţământ o solicitare de retragere a copilului, în vederea reînscrierii în anul şcolar următor sau a înscrierii într-un serviciu complementar.

(4) În situaţia solicitării de retragere, menţionate la alin. (2) și (3), unitatea de învăţământ va consilia părinţii sau reprezentanţii legali privind nevoia de a lua decizii în interesul educaţional al copilului/elevului şi îi vor informa că solicitarea nu poate fi soluţionată decât în situaţia în care evaluarea nivelului dezvoltării atestă necesitatea reînscrierii în grupa/clasa anterioară sau în grupa/clasa corespunzătoare nivelului din care s-a retras.

(5) Calitatea de preșcolar/elev se exercită conform statutului elevului. Statutul elevului este aprobat prin Ordinul ministrului educației nr. 5.707 din 1 august 2024, publicat în Monitorul Oficial nr. 795 din 12 august 2024. Se aplică și unităților de învățământ particular. (6) Calitatea de elev se dovedeşte cu carnetul de elev, vizat la începutul fiecărui an şcolar de către unitatea de învăţământ la care este înscris elevul.

(7) Prezenţa elevilor la fiecare oră de curs se verifică de către cadrul didactic, care consemnează, în mod obligatoriu, fiecare absenţă. Absenţa se consemnează în catalog doar în cazul în care elevul nu este prezent la ora de curs şi nu poate fi folosită drept mijloc de coerciţie.

(8) Motivarea absenţelor se face de către educatorul/învăţătorul/institutorul/profesorul pentru învăţământul primar/profesorul diriginte în ziua prezentării actelor justificative.

(9) În cazul beneficiarilor primari minori, părinţii/reprezentanţii legali au obligaţia de a prezenta personal învăţătorului/institutorului/profesorului pentru învăţământul primar/profesorului diriginte actele justificative pentru absenţele copilului său.

(10) Actele medicale pe baza cărora se face motivarea absenţelor sunt, după caz: adeverinţă eliberată de medicul cabinetului şcolar, de medicul de familie sau medicul de specialitate, adeverinţă/certificat medical/foaie de externare/scrisoare medicală eliberată de unitatea sanitară în care elevul a fost internat. Actele medicale trebuie să aibă viza cabinetului şcolar sau a medicului de familie care are în evidenţă fişele medicale/carnetele de sănătate ale beneficiarilor primari.

(11) În limita a 40 de ore de curs pe an şcolar, fără a depăşi 20% din numărul orelor alocate unei discipline, absenţele pot fi motivate doar pe baza cererilor scrise ale părintelui sau reprezentantului legal al elevului, adresate învăţătorului/institutorului/profesorului pentru învăţământul primar/profesorului diriginte al clasei, avizate în prealabil de motivare de către directorul unităţii de învăţământ.

(12)Educatorul/educatoarele/profesorul pentru educaţie timpurie/învăţătorul/institutorul/profesorul pentru învăţământul primar/profesorul diriginte păstrează la sediul unităţii de învăţământ, pe tot parcursul anului şcolar, actele pe baza cărora se face motivarea absenţelor, prezentate în termen de 7 zile calendaristice de la reluarea activităţii elevului.

(13) Nerespectarea termenului prevăzut la alin. (12) atrage declararea absenţelor ca nemotivate.

(14) În cazul beneficiarilor primari reprezentanţi, absenţele se motivează pe baza actelor justificative, conform prevederilor Statutului elevului.

Art. 78. (1) Directorul unității de învățământ aprobă motivarea absențelor elevilor care participă la cantonamente și la competiții de nivel local, județean, regional, național și internațional. Directorul unităţii de învăţământ aprobă motivarea absenţelor beneficiarilor primari care participă la olimpiadele şi concursurile şcolare şi profesionale organizate la nivel local, judeţean/interjudeţean, regional, naţional şi internaţional, la cererea scrisă a profesorilor îndrumători/însoţitori.

(2) Directorul unităţii de învăţământ aprobă motivarea absenţelor beneficiarilor primari care participă la mobilități cu scop educațional, în conformitate cu prevederile art. 131, alin. (5) din Legea învățământului preuniversitar nr.198/2023, cu modificările și completările ulterioare.

(3) Directorul unității de învățământ are obligația să anunțe serviciile de asistență socială (SPAS/DAS) și să contribuie la stabilirea unor măsuri de prevenire a abandonului școlar, în cazul elevilor care înregistrează absențe la cel puțin 75% din numărul de ore de curs prevăzut într-un an şcolar la disciplinele respective.

Art. 79. (1) Elevii retraşi din învăţământul preuniversitar se pot reînmatricula, la cerere, de regulă la începutul anului şcolar, la acelaşi nivel/ciclu de învăţământ şi aceeaşi formă de învăţământ, cu susţinerea, după caz, a examenelor de diferenţă, redobândind astfel calitatea de elev.

(2) În situaţia beneficiarilor primari retraşi din învăţământul preuniversitar, părinţii/ reprezentanţii legali au obligaţia de a depune o declaraţie pe propria răspundere prin care îşi asumă că, în termen de cel mult 60 de zile, prezintă dovada continuării studiilor şi acte doveditoare privind domiciliul/rezidenţa elevului în vederea asigurării dreptului la educaţie al copilului. În caz contrar, directorul unităţii de învăţământ va informa Serviciul de Siguranţa Şcolară de pe raza căruia îşi desfăşoară activitatea.

(3) În cadrul reţelei şcolare se pot înfiinţa grupe de acomodare pentru elevii români reîntorşi în ţară.

(4) La cererea părintelui sau a reprezentantului legal al elevului care nu a fost înscris în sistemul de învăţământ din România în ultimii doi ani, Inspectoratul Școlar organizează în cadrul unităţilor de învăţământ grupe de acomodare, în conformitate cu Metodologia pentru organizarea grupelor de acomodare.

(5) Grupele de acomodare au ca obiectiv sprijinirea elevului în dobândirea unui nivel corespunzător de limbă română şi în recuperarea decalajelor de orice fel, precum şi integrarea facilă în sistemul naţional de învăţământ preuniversitar, prin activităţi extraşcolare.

Capitolul II :Educație extrașcolară

Art. 80. (1) Educaţia extraşcolară cuprinde ansamblul activităţilor educaţionale organizate în afara programului şcolar, în incinta unităţii de învăţământ sau în afara acesteia, care contribuie la dezvoltarea și exersarea competenţelor formate prin intermediul curriculumului naţional, și care se centrează pe dezvoltarea fizică, cognitivă, emoțională și socială a beneficiarilor primari, în vederea integrării și participării lor active în societate.

(2) Oferta activităţilor de educaţie extraşcolară la nivelul unităţii de învăţământ preuniversitar este elaborată în urma unei consultări a beneficiarilor primari și părinților/reprezentanților legali, în raport cu nevoile şi perspectivele acestora în vederea participării lor la inițierea şi implementarea activităţilor de educaţie extraşcolară.

(3) Participarea beneficiarilor primari la activităţi educaţionale extraşcolare realizate de organizaţii publice sau private din afara sistemului naţional de învăţământ se realizează în baza unui acord/protocol de parteneriat cu unitatea de învăţământ preuniversitar sau cu unităţile de educaţie extraşcolară.

Art. 81. (1) Activitatea educativă extraşcolară se desfăşoară în afara orelor de curs.

(2) Activităţile educaţionale extraşcolare sunt realizate în cadrul unităţii de învăţământ, al unităţii de educaţie extraşcolară, în baze sportive, turistice şi centre de agrement, în tabere şcolare, muzee şi galerii de artă, centre comunitare, case de cultură, centre de tineret, grădini botanice, parcuri naţionale, biblioteci şi în alte spaţii educaționale care îndeplinesc condiţiile de siguranţă a beneficiarilor primari.

Art. 82. (1) Activităţile educaţionale extraşcolare desfăşurate în unitatea de învăţământ pot fi: culturale, civice, artistice, tehnice, ştiinţifice, recreative, turistice, ecologice, sportive, jurnalistice, de robotică, de voluntariat, de educaţie rutieră, financiară, juridică, antreprenorială, pentru sănătate şi alte categorii specifice.

(2) Activităţile educaționale extraşcolare se pot desfășura sub formă de proiecte şi programe educative, concursuri, festivaluri, expoziţii, campanii, schimburi culturale, excursii, serbări, expediţii, şcoli, tabere şi caravane tematice, dezbateri, sesiuni de formare, simpozioane, vizite de studiu, vizite, ateliere deschise etc.

(3) Activitatea educațională extraşcolară poate fi proiectată atât la nivelul fiecărei grupe/clase de beneficiari primari, de către educator/educatoare/învăţător/institutor/profesor pentru învăţământul preşcolar sau primar/profesor diriginte, cât şi la nivelul unităţii de învăţământ, de către coordonatorul pentru proiecte şi programe educative şcolare şi extraşcolare.

(4) Activităţile educaționale extraşcolare sunt stabilite în Consiliul profesoral al unităţii de învăţământ, împreună cu consiliul beneficiarilor primari, în conformitate cu opţiunile beneficiarilor primari, ale consiliului reprezentativ al părinţilor/reprezentanților legali şi ale asociaţiei părinţilor/ reprezentanților legali, acolo unde există, precum şi cu resursele de care dispune unitatea de învăţământ.

(5) Organizarea activităţilor educaționale extraşcolare de către unitatea de învățământ /comitetele de părinți/asociația de părinți în parteneriat cu autorități publice locale, organizații neguvernamentale și alți parteneri educaționali, sub forma excursiilor, taberelor, expediţiilor şi a altor activităţi de timp liber care necesită deplasarea din localitatea de domiciliu se face în conformitate cu regulamentul aprobat prin ordin al ministrului educaţiei.

(6) Activităţile educaționale extraşcolare de timp liber care nu necesită deplasarea din localitate, precum şi activităţile extracurriculare şi extraşcolare organizate în incinta unităţii de învăţământ se derulează conform prevederilor prezentului regulament şi, după caz, cu acordul de principiu al părintelui sau reprezentantului legal al beneficiarului primar, exprimat în scris, la începutul anului şcolar.

(7) Calendarul activităţilor educaționale extraşcolare este aprobat de Consiliul de administrație al unităţii de învăţământ.

(8) Rezultatele învăţării dobândite de beneficiarii primari prin participarea la activităţi educaţionale extraşcolare se înscriu în portofoliul educaţional al elevului și sunt recunoscute prin adeverinţe, diplome sau certificate acordate de unităţile de educaţie extraşcolară, unitatea de învăţământ preuniversitar sau partenerii acesteia.

(9) Cadrele didactice valorifică rezultatele învăţării dobândite de beneficiarii primari în urma participării acestora la activităţi educaţionale extraşcolare și îi motivează pentru implicarea în activităţi extraşcolare, sprijinind accesul la aceste activităţi fără impunerea obligativităţii şi fără nicio discriminare.

(10) Evaluarea activităţii educaționale extraşcolare derulate la nivelul unităţii de învăţământ este parte a evaluării instituţionale a Școlii Gimnaziale Spectrum.

Capitolul III: Evaluarea copiilor/elevilor

Secțiunea 1. Evaluarea rezultatelor învățării. Încheierea situației școlare

Art. 83. Scopurile evaluării sunt orientarea şi optimizarea procesului de predare-învăţare, precum şi gestionarea propriilor rezultate ale învăţării.

(1) Conform legii, evaluările în sistemul de învăţământ preuniversitar se realizează la nivel de disciplină, domeniu de studiu.

(2) În sistemul de învăţământ preuniversitar evaluarea se centrează pe competenţe, oferă feedback real beneficiarilor primari, părinţilor/reprezentanților legali şi cadrelor didactice şi stă la baza planurilor individuale de învăţare.

(3) Rezultatul evaluării, exprimat prin calificativ, notă, punctaj etc., nu poate fi folosit ca mijloc de coerciţie, acesta reflectând strict rezultatele învăţării, conform prevederilor legale.

Art. 84. (1) Evaluarea rezultatelor la învăţătură se realizează permanent, pe parcursul anului şcolar.

(2) La sfârşitul clasei pregătitoare și clasei I, evaluarea dezvoltării fizice, socio-emoționale,

cognitive, a limbajului şi a comunicării, precum şi a dezvoltării capacităţilor şi atitudinilor faţă de învăţare ale copilului, realizată pe parcursul întregului an şcolar, se finalizează prin completarea unui raport, de către cadrul didactic responsabil împreună cu consilierul școlar.

(3) La sfârșitul grupei mari din învățământul preșcolar, cadrul didactic, în colaborare cu consilierul școlar, completează raportul descriptiv de evaluare privind dezvoltarea fizică și formarea competențelor cognitive și socio-emotionale ale copilului, conform modelului prezentat în metodologia specifică. Raportul este discutat cu părintele și este asumat prin semnătură de către acesta, care are obligația de a-l transmite mai departe cadrului didactic care preia copilul, atunci când acesta trece la nivelul următor.

(4) Portofoliul educațional este obligatoriu începând cu generația de preșcolari care intră în grupa mijlocie și generația de elevi din clasa pregătitoare, în anul școlar 2025-2026. Formatul portofoliului educațional, modalitatea de înscriere a datelor și alte detalii sunt cuprinse în metodologia specifică aprobată prin ordin al ministrului educației.

(5) Portofoliul educațional poate fi realizat și în format digital.

Art. 85. (1) Instrumentele de evaluare se stabilesc în funcţie de vârstă şi de particularităţile psihopedagogice ale beneficiarilor primari ai educaţiei şi de specificul fiecărei discipline. Acestea sunt:

  1. a) evaluări orale;
  2. b) teste, lucrări scrise;
  3. c) experimente şi activităţi practice;
  4. d) referate;
  5. e) proiecte;
  6. f) probe practice;
  7. g) alte instrumente stabilite de comisia pentru curriculum şi aprobate de director sau elaborate de către Ministerul Educaţiei și Cercetării /Inspectoratul Școlar.

(2) În învăţământul primar, la clasele I-IV și în cel gimnazial, elevii vor avea la fiecare disciplină, cu excepţia celor preponderent practice, cel puţin două evaluări prin lucrare scrisă/test pe an şcolar.

Art. 86. Testele de evaluare şi subiectele de examen de orice tip se elaborează pe baza cerinţelor didactice metodologice stabilite de programele şcolare, parte a curriculumului naţional.

(1) Rezultatele evaluării se exprimă, după caz, prin:

  1. a) aprecieri descriptive privind dezvoltarea copilului – la nivelul preşcolar şi clasa pregătitoare;
  2. b) calificative la clasele I-IV şi în învăţământul gimnazial special care şcolarizează elevi cu deficienţe grave, severe, profunde sau asociate;
  3. c) note de la 1 la 10 în învăţământul gimnazial;
  4. d) prin punctaje/coduri specifice, în cazul testelor standardizate aplicate în afara evaluărilor externe prevăzute de lege;
  5. e) prin rapoarte anuale de evaluare a dezvoltării fizice, socio-emoționale, cognitive, a limbajului şi a comunicării, precum şi a dezvoltării capacităţilor şi atitudinilor de învăţare, pentru clasa pregătitoare şi clasa I.

(2) Rezultatele evaluării se consemnează în catalog, cu cerneală albastră, sub forma: «Calificativul/data», respectiv «Nota/data», şi/sau în catalogul electronic, cu obligativitatea tipăririi, înregistrării şi arhivării acestuia la sfârşitul anului şcolar, prin compartimentul Secretariat, în conformitate cu prevederile cuprinse în Standardele tehnice minime necesare pentru utilizarea catalogului electronic, aprobate prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării.

(3) Prin excepţie de la prevederile alin. (2), la nivelul preşcolar (grupa mică și mijlocie), rezultatele evaluării sunt consemnate în caietul de observaţii, iar pentru grupa mare din învățământul preșcolar și clasa pregătitoare din învățământul primar, în raportul anual de evaluare.

(4) Controlul utilizării şi al respectării standardelor naţionale de evaluare de către cadrele didactice se realizează prin inspecţia şcolară.

(5) Din momentul aprobării standardelor naţionale de evaluare, evaluarea copiilor/beneficiarilor primari fără respectarea acestora şi/sau evaluarea fără respectarea metodologiilor de evaluare, realizată de personalul didactic, constituie abatere disciplinară şi se sancţionează în conformitate cu prevederile art. 210 alin. (1) din Legea învăţământului preuniversitar nr 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare.

(6) Evaluarea realizată pe baza standardelor naţionale de evaluare, ca niveluri de performanţă a competenţelor specifice din programele şcolare, stă la baza planurilor individuale de învăţare realizate de către profesorul de la clasă.

(7) Pentru frauda constatată la evaluările scrise, inclusiv la probele scrise din cadrul examenelor/concursurilor organizate la nivelul unităţii de învăţământ, conform prezentului regulament, se acordă nota 1 sau, după caz, calificativul insuficient.

(8) Elevii vor beneficia pe parcursul unui an şcolar de cel puţin un plan individualizat de învăţare, elaborat în urma evaluărilor susţinute şi după interpretarea rezultatelor de către cadrul didactic, care va fi folosit pentru consolidarea cunoştinţelor, pentru întreprinderea unor acţiuni de învăţare remedială şi pentru stimularea elevilor capabili de performanţe superioare.

(9) Portofoliul educaţional cuprinde documente relevante pentru rezultatele învăţării beneficiarilor primari: certificări care prezintă rezultate la disciplinele de studiu, pe ani de studiu, rezultate la evaluările naţionale şi recomandări de recuperare a pierderilor de învăţare, produse sau rezultate ale activităţilor desfăşurate, diplome, certificate sau alte înscrisuri obţinute în urma evaluării competenţelor dobândite în diferite contexte, formale, nonformale şi informale.

(10) Portofoliul educaţional se utilizează începând cu debutul învăţământului obligatoriu şi este utilizat pe tot parcursul învăţământului preuniversitar. Informaţii din portofoliul educaţional pot fi utilizate pentru identificarea decalajelor educaţionale şi fundamentarea intervenţiilor de sprijin.

(11) La finalizarea învăţământului gimnazial, profesorul consilier şcolar şi dirigintele au obligaţia să emită câte o recomandare de încadrare într-o formă de învăţământ de nivel superior, având caracter de orientare şcolară pentru fiecare elev în parte. Recomandările sunt consultative şi sunt emise în baza metodologiei specifice şi sunt incluse în portofoliul educaţional.

(12) După finalizarea învăţământului obligatoriu, portofoliul educaţional poate fi completat cu rezultate ale activităţilor de învăţare pe tot parcursul vieţii.

Art. 87. (1) Pentru nivelul preşcolar, rezultatele evaluării se comunică şi se discută cu părinţii sau reprezentanţii legali.

(2) Calificativele/Notele acordate se comunică în mod obligatoriu beneficiarilor primari şi se trec în catalog şi în carnetul de elev de către cadrul didactic care le acordă.

(3) Numărul de calificative/note acordate anual fiecărui elev, la fiecare disciplină de studiu, este stabilit de cadrul didactic, în funcţie de numărul unităţilor de învăţare şi de numărul săptămânal de ore prevăzut în planul-cadru. La fiecare disciplină numărul de calificative/note acordate anual este cu cel puţin trei mai mare decât numărul de ore alocat săptămânal disciplinei în planul-cadru de învăţământ.

(4) Elevii aflaţi în situaţie de corigenţă vor avea cu cel puţin un calificativ/o notă în plus faţă de numărul de calificative/note prevăzut la alin. (3), ultimul calificativ/ultima notă fiind acordat/ă, de regulă, în ultimele trei săptămâni ale anului şcolar.

(5) La finalul fiecărui interval de cursuri din structura anului școlar, se acordă câte o notă/un

calificativ la purtare, luând în considerare comportamentul elevului.

Art. 88. (1) La sfârşitul anului şcolar, cadrele didactice au obligaţia să încheie situaţia şcolară a beneficiarilor primari. În situaţia în care cadrul didactic refuză să încheie situaţia şcolară a beneficiarilor primari şi elevii au note suficiente, Consiliul de administrație al unităţii de învăţământ va desemna un cadru didactic care să le încheie situaţia şcolară în locul acestuia.

(2) La sfârşitul fiecărui interval de cursuri, învăţătorul/institutorul/profesorul pentru învăţământul primar/profesorul diriginte consultă consiliul clasei pentru acordarea notei la purtare pentru intervalul respectiv, prin care este evaluat comportamentul elevului, precum și respectarea de către acesta a reglementărilor adoptate de unitatea de învăţământ.

(3) La sfârşitul anului şcolar, învăţătorul/institutorul/profesorul pentru învăţământul primar/profesorul diriginte consultă consiliul clasei pentru elaborarea aprecierii asupra situaţiei şcolare a fiecărui elev.

Art. 89. (1) La fiecare disciplină de studiu, inclusiv la purtare se încheie anual o singură medie, calculată prin rotunjirea mediei aritmetice a notelor la cel mai apropiat număr întreg. La o diferenţă de 50 de sutimi, rotunjirea se face în favoarea elevului. Media, respectiv calificativul la purtare rezultat la finalul anului școlar ca medie a notelor acordate pentru fiecare interval de învățare, luând în considerare comportamentul elevului, se diminuează în mod corespunzător cu unul sau mai multe puncte, în cazul beneficiarilor primari care au înregistrat un număr de absențe nemotivate, în conformitate cu prevederile Regulamentului – cadru, precum și cu prevederile Statutului elevului.

(2) Mediile se consemnează în catalog cu cerneală roşie.

(3) Media anuală generală se calculează ca medie aritmetică, cu două zecimale, prin rotunjire, a mediilor anuale de la toate disciplinele şi de la purtare.

Art. 90. (1) La clasele I-IV se stabilesc calificative anuale la fiecare disciplină de studiu.

(2) Pentru aceste clase, calificativul pe disciplină se stabileşte astfel: se aleg două calificative cu frecvenţa cea mai mare, acordate în timpul anului şcolar, după care, în perioadele de recapitulare şi de consolidare a materiei, în urma aplicării unor probe de evaluare sumativă, cadrul didactic poate opta pentru unul dintre cele două calificative, în baza următoarelor criterii:

  1. a) progresul sau regresul elevului;
  2. b) raportul efort performanță realizată;
  3. c) creşterea sau descreşterea motivaţiei elevului;
  4. d) realizarea unor sarcini din programul suplimentar de pregătire sau de recuperare, stabilite de cadrul didactic şi care au fost aduse la cunoştinţa părintelui/reprezentantului legal.

Art. 91. (1) În învăţământul primar, calificativele anuale la fiecare disciplină se consemnează în catalog de către învăţătorul/institutorul/profesorul pentru învăţământul primar/profesorul de specialitate. Calificativele la purtare se consemnează în catalog de către învăţători/institutori/profesorii pentru învăţământul primar.

(2) În învăţământul gimnazial, mediile anuale pe disciplină se consemnează în catalog de către cadrul didactic care a predat disciplina. Mediile la purtare se consemnează în catalog de profesorii diriginţi ai claselor.

Art. 92. (1) Elevii scutiţi de efort fizic au obligaţia de a fi prezenţi la orele de educaţie fizică şi sport. Beneficiarilor primari scutiţi medical pe parcursul unui întreg an şcolar nu li se acordă calificative/note şi nu li se încheie media la această disciplină, respectiv, media anuală se calculează fără media de la această disciplină.

(2) Pentru elevii scutiţi medical pe parcursul unui întreg an școlar, profesorul de educaţie fizică şi sport consemnează în catalog, la rubrica respectivă, „scutit medical în anul şcolar”, specificând totodată documentul medical, numărul şi data eliberării acestuia. Documentul medical va fi ataşat la dosarul personal al elevului, aflat la secretariat.

(3) Pentru elevii scutiţi medical, pe o perioadă determinată în timpul anului școlar, profesorul de educaţie fizică şi sport consemnează în catalog, la rubrica respectivă, „scutit medical în anul şcolar, începând cu data de:…până la…”, specificând totodată documentul medical, numărul şi data eliberării acestuia. Documentul medical va fi ataşat la dosarul personal al elevului, aflat la secretariat.

(4) Beneficiarilor primari scutiţi de efort fizic la orele de educaţie fizică şi sport, pe o perioadă determinată în timpul anului şcolar, li se încheie media la această disciplină, pentru anul şcolar respectiv, numai dacă au obţinut cel puţin 2 calificative/note. În caz contrar, acestor elevi nu li se încheie media la această disciplină şi, respectiv, media anuală se calculează fără media de la această disciplină.

(5) Elevii scutiţi medical nu sunt obligaţi să vină în echipament sportiv la orele de educaţie fizică şi sport, dar trebuie să aibă încălţăminte adecvată pentru sălile de sport. Absenţele la aceste ore se consemnează în catalog.

(6) Pentru integrarea în colectiv a elevilor scutiţi medical, în timpul orei de educaţie fizică şi sport, cadrul didactic le poate atribui sarcini organizatorice care vor avea în vedere recomandările medicale, de exemplu: arbitraj, cronometrare, măsurare, înregistrarea unor elemente tehnice, ţinerea scorului etc.

Art. 93.  (1) Participarea la ora de religie se realizează în conformitate cu prevederile legale în vigoare. Părinţii/tutorii legal instituiţi ai elevilor minori, care doresc să îşi exercite dreptul de a participa la ora de Religie îşi exprimă opţiunea în scris, într-o cerere adresată unităţii de învăţământ, în care precizează şi numele cultului solicitat.

(2) Se pot depune cereri pentru frecventarea orei de Religie pentru cultele recunoscute de stat, în conformitate cu prevederile Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor, republicată.

(3) Schimbarea opţiunii de a frecventa ora de Religie se face tot prin cerere scrisă a părintelui sau a tutorelui legal instituit pentru elevul minor.

(4) Pentru elevii care nu solicită frecventarea orei de Religie sau cărora nu li s-au asigurat condiţiile pentru frecventarea orelor la această disciplină, unitatea de învăţământ stabilește prin propriul regulament de organizare şi funcţionare activităţile pe care aceştia le pot desfăşura, spaţiile în care se desfăşoară activităţile, precum şi responsabilităţile privind asigurarea supravegherii şi siguranţei elevilor, în perioada în care ceilalţi elevi ai clasei participă la ora de Religie.

Art. 94.  Sunt declaraţi promovaţi elevii care, la sfârşitul anului şcolar, obţin la fiecare disciplină de studiu cel puţin media anuală 5/calificativul „Suficient”, iar la purtare, media anuală 6/calificativul „Suficient”.

Sunt declaraţi amânaţi elevii cărora nu li se poate definitiva situaţia şcolară la una sau la mai multe discipline de studiu din următoarele motive:

  1. a) au absentat, motivat şi nemotivat, la cel puţin 50% din numărul de ore de curs prevăzut într-un an şcolar la disciplinele respective şi nu au numărul minim de calificative/note prevăzut de prezentul regulament;
  2. b) au fost scutiţi de frecvenţă de către directorul unităţii de învăţământ în urma unor solicitări oficiale, pentru perioada participării la festivaluri şi concursuri profesionale, cultural-artistice şi sportive, interne şi internaţionale, cantonamente şi pregătire specializată;
  3. c) au beneficiat de bursă de studiu în străinătate, recunoscută de Ministerul Educaţiei și Cercetării;
  4. d) au urmat studiile, pentru o perioadă determinată de timp, în alte ţări;
  5. e) nu au un număr suficient de calificative/note necesar pentru încheierea mediei/mediilor sau nu au calificativele/mediile anuale la disciplinele respective consemnate în catalog de către cadrul didactic din alte motive decât cele de mai sus, neimputabile personalului didactic de predare.

Art. 95. (1) Încheierea situaţiei şcolare a beneficiarilor primari amânaţi se face înaintea sesiunii de corigenţe, într-o perioadă stabilită de Consiliul de administrație. Elevii amânaţi care nu promovează la una sau două discipline de studiu în sesiunea de examene de încheiere a situaţiei şcolare a elevilor amânaţi se pot prezenta la sesiunea de examene de corigență. Elevii declaraţi amânaţi din clasa pregătitoare, respectiv din clasa I care nu se prezintă în sesiunile de examinare sunt reînscrişi în clasa pentru care nu s-a încheiat situaţia şcolară.

(2) În situaţia în care un cadru didactic refuză să participe la examenul pentru încheierea situaţiei şcolare sau la examenul de corigenţă, Consiliul de administrație al unităţii de învăţământ, cu avizul inspectorului şcolar de specialitate, va desemna un alt cadru didactic care să facă parte din comisia de examinare.

Art. 96. (1) Elevii din învățământul obligatoriu care au acumulat un număr de absențe nemotivate ce au condus la imposibilitatea finalizării a 2 ani școlari succesivi sunt considerați în situație de abandon școlar.

(2) Elevii aflați în situație de abandon școlar în doi ani școlari consecutivi, sunt radiați din

evidențele școlare.

(3) Elevii considerați în situație de abandon școlar pot fi reînscriși, la cerere, la nivelul clasei pe care au abandonat-o.

(4) Elevii care nu frecventează cursurile școlare și care au absentat nemotivat la cel puțin 75% din numărul de ore de curs prevăzut într-un an şcolar la disciplinele respective, sunt considerați în situație de risc de abandon școlar.

(5) În cazul beneficiarilor primari din învățământul obligatoriu aflați în situație de risc și de abandon școlar, Școala Gimnazială Spectrum are obligația de a informa instituțiile responsabile cu privire la neîndeplinirea de către părinții, tutorii, reprezentanții legali ai elevului a obligațiilor legale privind asigurarea frecventării cu regularitate şi conform programului de către acesta a cursurilor şcolare.

(6) În învățământul preșcolar (grupa mică), în situația neprezentării copilului la începutul anului școlar, după înscrierea acestuia în unitatea de învățământ, precum și în cazul unei absențe prelungite a copilului, mai mare de 15 zile lucrătoare consecutive, fără o justificare medicală sau fără a anunța conducerea unității cu privire la motivul absenței, părintele primește o notificare cu privire la posibilitatea vacantării locului. Dacă în termen de 5 zile părintele nu transmite, în scris, un răspuns la notificarea primită, copilul este considerat retras și locul acestuia este declarat liber/vacant.

(7) Pentru copiii preșcolari din grupele mijlocii și mari care se află în situația prezentată la alin. (6), unitatea de învățământ este obligată să prezinte părinților opțiunile pe care aceștia le au în cazul retragerii copilului: reînscrierea acestuia în anul școlar următor sau, după caz, înscrierea într-un serviciu complementar.

Art. 97. (1) Sunt declaraţi corigenţi elevii care obţin calificativul „Insuficient”/medii anuale sub 5 la cel mult două discipline de studiu, precum şi elevii amânaţi care nu promovează examenul de încheiere a situaţiei şcolare la cel mult două discipline de studiu.

(2) Pentru elevii corigenţi se organizează anual o singură sesiune de examene de corigenţă, într-o perioadă stabilită prin ordin de ministru.

Art. 98. (1) Sunt declaraţi repetenţi:

  1. a) elevii care au obţinut calificativul „Insuficient”/medii anuale sub 5 la mai mult de douădiscipline de învăţământ care se finalizează la sfârşitul anului şcolar. Prevederile se aplică şi beneficiarilor primari care nu au promovat examenele de corigenţă în sesiunea specială;
  2. b) elevii care au obţinut la purtare calificativul anual „Insuficient”/media anuală mai mică de 6;
  3. c) elevii corigenţi care nu se prezintă la sesiunea de examen de corigenţă sau, după caz, la sesiunea specială sau care nu promovează examenul la toate disciplinele la care se află în situaţie de corigenţă;
  4. d) elevii amânaţi care nu se prezintă la sesiunea de încheiere a situaţiei şcolare la cel puţin o disciplină.

(2) La sfârşitul clasei pregătitoare şi al clasei I elevii nu pot fi lăsaţi repetenţi. Elevii care, pe parcursul anului şcolar, au manifestat dificultăţi de învăţare, menţionate în raportul de evaluare a dezvoltării fizice, socioemoţionale, cognitive, a limbajului şi a comunicării, precum şi a dezvoltării capacităţilor şi atitudinilor faţă de învăţare, rămân în colectivele în care au învăţat şi intră, pe parcursul anului şcolar următor, într-un program de remediere/recuperare şcolară, realizat de un învăţător/institutor/profesor pentru învăţământul primar împreună cu un specialist de la Centrul de resurse şi asistenţă educaţională.

(3) Copiii din grupa mare a învățământului preșcolar care pe parcursul anului şcolar au manifestat dificultăţi de învăţare, menţionate în raportul de evaluare a dezvoltării fizice, cognitive și socio-emotionale, rămân în colectivele în care au învăţat şi intră, pe parcursul anului şcolar următor, într-un program de învățare personalizat pe care educatoarea îl realizează împreună cu specialiști de la Centrul de resurse şi asistenţă educaţională.

Art. 99.  (1) Elevii declaraţi repetenţi se înscriu, la cerere, în anul şcolar următor în clasa pe care o repetă, la aceeaşi unitate de învăţământ, inclusiv cu depăşirea numărului maxim de elevi la clasă prevăzut de lege, sau se pot transfera la o altă unitate de învăţământ.

(2) Pentru elevii din învăţământul obligatoriu declaraţi repetenţi la sfârşitul primului an de studii, reînscrierea se poate face şi peste cifra de şcolarizare aprobată.

Art. 100. (1) După încheierea sesiunii de corigenţă, elevii care nu au promovat la o singură disciplină de învăţământ au dreptul să solicite reexaminarea. Aceasta se aprobă de către director, în cazuri justificate, o singură dată pe an şcolar.

(2) Cererea de reexaminare se depune la secretariatul Școlii Gimnaziale Spectrum, în termen de 24 de ore de la afişarea rezultatelor examenului de corigenţă.

(3) Reexaminarea se desfăşoară în termen de două zile de la data depunerii cererii, dar nu mai târziu de data începerii cursurilor noului an şcolar.

(4) Comisia de reexaminare se numeşte prin decizie a directorului şi este formată din alte cadre didactice decât cele care au făcut examinarea anterioară. În situaţia în care în unitatea de învăţământ nu există alte cadre didactice decât cele care au făcut examinarea anterioară, în comisie pot fi numite şi cadre didactice din alte unităţi de învăţământ, la decizia Inspectoratului Școlar.

(5) În cazul beneficiarilor primari amânaţi, în situaţia în care profesorul clasei refuză nemotivat să susţină examenul de încheiere a situaţiei şcolare a beneficiarilor primari amânaţi sau corigenţi, sau din motive obiective dovedite/ justificate cu documente, atunci Consiliul de administrație poate desemna o comisie în vederea încheierii situației şcolare a beneficiarilor primari amânaţi sau corigenţi.

Art. 101.  (1) Pentru elevii declaraţi corigenţi sau amânaţi, examinarea se face din toată materia studiată în anul şcolar, conform programei şcolare.

(2) Pentru elevii care susţin examene de diferenţă, examinarea se face din toată materia studiată în anul şcolar respectiv sau dintr-o parte a acesteia, în funcţie de situaţie.

(3) Disciplinele la care se dau examene de diferenţă sunt cele prevăzute în trunchiul comun a clasei la care se face transferul şi care nu au fost studiate de candidat. Se susţine examen separat pentru fiecare clasă/an de studiu.

(4) Nu se susţin examene de diferenţă pentru disciplinele din curriculumul la decizia elevului din oferta școlii (CDEOȘ).

(5) În cazul beneficiarilor primari transferaţi în timpul anului şcolar, aceştia preiau disciplinele opţionale ale clasei în care se transferă.

Art. 102.  (1) Frecventarea învăţământului obligatoriu poate înceta la forma cu frecvenţă la 18 ani. Persoanele care nu au finalizat învăţământul obligatoriu până la această vârstă şi care au depăşit cu mai mult de trei ani vârsta clasei îşi pot continua studiile, la cerere, şi la forma de învăţământ cu frecvenţă, cursuri serale sau la forma cu frecvenţă redusă.

(2) Pentru persoanele care au depăşit cu mai mult de 3 ani vârsta clasei în învăţământul primar și cu mai mult de 4 ani vârsta clasei în învăţământul gimnazial, învăţământul obligatoriu se poate organiza şi în forma de învăţământ cu frecvenţă redusă, în conformitate cu prevederile metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei sau prin programul „A doua şansă“.

Art. 103. (1) Elevii care dețin acte de studii și care, indiferent de cetăţenie sau statut, au urmat cursurile întro unitate de învăţământ din altă ţară sau la organizaţii furnizoare de educaţie care organizează şi desfăşoară pe teritoriul României activităţi corespunzătoare unor sisteme educaţionale din alte ţări, pot dobândi calitatea de elev în România după echivalarea studiilor de către Inspectoratul Şcolar. Echivalarea se realizează la nivelul ultimei clase absolvite.

(2) Elevii menţionaţi la alin. (1) vor fi înscrişi ca audienţi până la finalizarea procedurii de

echivalare, indiferent de momentul în care părinţii sau reprezentanţii legali ai acestora solicită şcolarizarea. Dosarul pentru echivalare se depune la Inspectoratul Şcolar în termen de maximum 30 de zile de la data înscrierii în calitate de audient.

(3) Elevii audienți vor fi înscriși într-un registru de evidență similar registrului matricol. Înscrierea, completarea și arhivarea se realizează în conformitate cu prevederile regulamentului privind regimul actelor de studii şi al documentelor şcolare gestionate de unităţile de învăţământ preuniversitar referitoare la întocmirea, completarea și arhivarea registrului matricol.

(4) Activitatea elevilor audienţi va fi înregistrată în cataloage provizorii, toate menţiunile privind evaluările şi frecvenţa urmând a fi trecute în cataloagele claselor după încetarea calității de audienți.

(5) Alegerea nivelului clasei în care va fi înscris elevul ca audient se face, prin decizie, de către directorul unităţii de învăţământ, în baza hotărârii Consiliului de administrație adoptate în urma analizării raportului întocmit de o comisie formată din cadre didactice care predau la nivelul de studiu pentru care se solicită înscrierea, stabilită la nivelul unităţii de învăţământ, din care fac parte şi directorul şi un psiholog/consilier şcolar.

(6) Evaluarea situaţiei elevului şi decizia menţionată la alin. (5) vor ţine cont de vârsta şi nivelul dezvoltării psihocomportamentale a elevului, de recomandarea părinţilor/reprezentanților legali, de nivelul obţinut în urma unei evaluări orale sumare, de perspectivele de evoluţie şcolară.

(7) În cazul în care părinţii sau reprezentanţii legali nu sunt de acord cu recomandarea comisiei privind nivelul clasei în care va fi înscris elevul audient, elevul va fi înscris la clasa pentru care optează părinţii, pe răspunderea acestora asumată prin semnătură.

(8) În termen de maximum 15 zile de la primirea atestatului de echivalare emis de Inspectoratul Şcolar, elevul audient este înscris în catalogul clasei şi i se transferă din catalogul provizoriu toate menţiunile cu privire la activitatea desfăşurată – note, absenţe etc.

(9) Elevii străini care au acte de studii, au depus documentele în vederea echivalării studiilor și care cunosc limba română, sunt școlarizați, conform prevederilor legale în vigoare, după finalizarea procedurii de echivalare. Școlarizarea și înmatricularea acestora se fac în anul de studiu corespunzător documentului de echivalare emis.

(10) Elevii care nu dețin acte de studii și au urmat cursurile într-o unitate de învăţământ din altă ţară, sunt înscrişi ca audienţi, cu respectarea prevederilor alin. (3) – (7). Această procedură se aplică şi în cazul persoanelor, indiferent de cetăţenie sau statut, care solicită continuarea studiilor şi înscrierea în sistemul românesc, fără a prezenta documente care să ateste studiile efectuate în străinătate sau la organizaţii furnizoare de educaţie care organizează şi desfăşoară pe teritoriul României activităţi corespunzătoare unor sisteme educaţionale din alte ţări, care nu sunt înscrise în Registrul special al Agenţiei Române pentru Asigurarea Calităţii în Învăţământul Preuniversitar. Această procedură se aplică şi persoanelor care urmează o altă formă de şcolarizare nefinalizată cu diplomă.

(11) În vederea școlarizării și înmatriculării, în cazul în care nu sunt deținute și prezentate documentele școlare care atestă perioadele sau anii de studii din străinătate, părinții/reprezentanții legali ai beneficiarilor primari depun o cerere scrisă, adresată conducerii unității de învățământ în vederea evaluării/examinǎrii elevilor, precizând ultimul an de studiu pentru care se solicită evaluarea/examinarea. Cererea este înaintată de către conducerea unității Inspectoratului Școlar.

(12) Inspectorul școlar general emite, în termen de 10 de zile de la primirea solicitării adresate unității de învățământ, decizia de constituire a comisiei de evaluare/examinare, formată din cadre didactice din unitatea de învățământ şi cel puţin un inspector școlar/profesor metodist. Evaluarea elevului se realizează în termen de cel mult 20 de zile de la data emiterii deciziei, după ce a beneficiat de activități de sprijin și consiliere psihopedagogică din partea unității școlare, după cum urmează:

  1. a) evaluarea se realizează la disciplinele din ariile curriculare Comunicare în limba română/Limba şi literatura română, Matematică şi ştiinţe ale naturii, respectiv Om şi societate, cu excepţia disciplinei Religie, conform planurilor-cadru de învăţământ în vigoare. Elevul este examinat pentru fiecare an de studiu pentru care nu prezintă documente şcolare justificative, începând, în ordine inversă, cu ultimul an de studiu realizat în străinătate, stabilit de comisia constituită prin decizia Inspectorului Școlar General;
  2. b) în cazul în care elevul promovează examenele din ultimul an de studii, acesta este înscris în clasa următoare; în această situație nu se mai impune evaluarea celorlalți ani de studii;
  3. c) în situația în care elevul nu promovează examenele din ultimul an de studii la 3 sau mai multe discipline, acesta este examinat pentru înscrierea în clasa inferioară. Părintele sau reprezentantul legal, poate solicita reexaminarea în termen de 24 de ore de la afișarea rezultatelor;
  4. d) modul de desfăşurare şi rezultatele evaluării/examinării vor fi consemnate într-un proces-verbal și ulterior în registrul matricol.

(13) Școlarizarea și înmatricularea într-un an de studiu a beneficiarilor primari străini care nu au acte de studiu se face în conformitate cu prevederile Metodologiei privind școlarizarea și organizarea și desfășurarea cursului de inițiere în limba română pentru minorii care au dobândit o formă de protecție internațională sau un drept de ședere în România, precum și pentru minorii cetățeni ai statelor membre ale Uniunii Europene și ale Spațiului Economic European și ai Confederației Elvețiene, aprobată prin ordin al ministrului educației.

(14) Pentru elevii străini care nu cunosc limba română, înscrierea şi participarea la cursul de iniţiere în limba română se fac conform reglementărilor aprobate prin ordin al ministrului educaţiei. Beneficiarilor primari care au promovat cursul de inițiere în limba română li se eliberează certificate de competențe lingvistice. Acestea sunt înregistrate într-un registru unic de evidență a actelor de studii care atestă nivelul de cunoaştere a limbii române și care se întocmește, se completează și se arhivează în conformitate cu prevederile regulamentului privind regimul actelor de studii şi al documentelor şcolare gestionate de unităţile de învăţământ preuniversitar.

(15) Prin programul „A doua șansă” – învățământ primar și programul „A doua șansă” – învățământ secundar pot fi școlarizați și minorii și tinerii care au depășit vârsta de 18 ani, care au dobândit protecție internațională sau un drept de ședere în România, precum și cetățeni ai statelor membre ale Uniunii Europene, Spațiului Economic European și cetățeni ai Confederației Elvețiene, cu sau fără acte de studiu.

(16) Elevii străini școlarizați prin programul „A doua șansă”, care nu cunosc limba română, simultan cu frecventarea programului au dreptul să participe, la cerere, și la cursul de inițiere în limba română.

(17) Prin excepţie de la prevederile alin. (1) – (12), în temeiul Legii nr. 356/2007 pentru aderarea României la Convenţia privind definirea statutului şcolilor europene, adoptată la Luxemburg la 21 iunie 1994, elevilor români înscrişi în sistemul şcolilor europene, reintegraţi în sistemul educaţional naţional, li se recunosc şi li se echivalează în procedură simplificată, pe baza cererii avizate de către Ministerul Educaţiei și Cercetării, prin direcţia cu atribuţii în domeniul şcolilor europene, notele/calificativele obţinute, cu încadrarea în clasa corespunzătoare.

Art. 104.  (1) Beneficiarilor primari din Școala Gimnazială Spectrum care urmează să continue studiile în alte ţări pentru o perioadă determinată de timp, li se rezervă locul în Școala Gimnazială Spectrum, la solicitarea scrisă a părintelui, tutorelui sau reprezentantului legal. Rezervarea locului nu rămâne valabilă la trecerea de la nivelul de învățământ gimnazial la nivelul de învățământ liceal.

(2) În cazul în care o persoană, indiferent de cetăţenie sau statut, solicită înscrierea în sistemul de învăţământ românesc după începerea cursurilor noului an şcolar, se aplică procedura referitoare la recunoaştere şi echivalare şi, după caz, cea prevăzută la articolele precedente, dacă nu i se poate echivala anul şcolar parcurs în străinătate.

Art. 105.  (1) Consiliul profesoral din Școala Gimnazială Spectrum validează situaţia şcolară a beneficiarilor primari, pe clase, în şedinţa de încheiere a cursurilor, iar secretarul consiliului consemnează în procesul-verbal numărul beneficiarilor primari promovaţi, numărul şi numele beneficiarilor primari corigenţi, repetenţi, amânaţi, exmatriculaţi, în situație de abandon școlar, precum şi numele beneficiarilor primari cu note la purtare mai mici de 7/calificative mai puţin de „Bine”.

(2) Situaţia şcolară a beneficiarilor primari corigenţi, amânaţi, repetenţi sau în situație de abandon școlar se comunică în scris părinţilor/reprezentanţilor legali de către învăţător/institutor/profesorul pentru învăţământul primar/profesorul diriginte, în cel mult 7 zile de la încheierea cursurilor.

(3) Pentru elevii amânaţi sau corigenţi, învăţătorul/institutorul/profesorul pentru învăţământul primar/profesorul diriginte comunică în scris părinţilor/reprezentantului legal programul de desfăşurare a examenelor de corigenţă şi perioada de încheiere a situaţiei şcolare.

(4) Nu pot fi făcute publice, fără acordul părintelui/reprezentantului legal sau al elevului, documentele elevului, cu excepţia situaţiei prevăzute de Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Secțiunea 2. Examenele organizate la nivelul unității de învățământ

Art. 106. (1) Examenele organizate de Școala Gimnazială Spectrum sunt:

  1. a) examen de corigenţă;
  2. b) examen de încheiere a situaţiei şcolare pentru elevii declaraţi amânaţi;
  3. c) examen de echivalare a studiilor , pentru elevii proveniți din  sistemul „homeschooling”
  4. d) examinări/testări organizate în vederea înscrierii elevilor în clasa a V-a.

(5) Organizarea unor examinări în vederea înscrierii beneficiarilor primari în clasa a V-a se realizează conform Metodologiei de înscriere a elevilor în clasa a V- a, actualizată în fiecare an.

(6) Pentru elevii cu cerințe educaționale speciale se asigură condiții de egalizare de șanse, în funcție de tipul de tulburare/afecțiune/dizabilitate, atât pe parcursul procesului de învățare cât și în cadrul examenelor organizate la nivelul unității de învățământ.

(2) Directorul unităţii de învăţământ stabileşte, prin decizie, în baza hotărârii Consiliului de administrație, componenţa comisiilor şi datele de desfăşurare a examenelor.

Capitolul IV: Transferul beneficiarilor primari(elevilor)

Art. 107. Beneficiarii primari ai educației au dreptul să se transfere de la o unitate de învăţământ la alta și de la o formaţiune de studiu la alta, în condițiile stabilite de prevederile legii, ale Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar şi ale regulamentului de organizare şi funcţionare a unităţii de învăţământ la care se face transferul.

(1) Transferul beneficiarilor primari se face cu acordul Consiliului de administrație al unităţii de învăţământ primitoare și cu avizul consultativ al Consiliului de administrație al unităţii de învăţământ de la care se transferă. Consiliul de administrație al unităţii de învăţământ la care se solicită transferul motivează, în scris, refuzul de aprobare a cererii.

(2) În cazul copiilor victime sau martori ai violenței domestice, Inspectoratul Școlar aprobă transferul urgent, cu caracter temporar, la unitățile școlare recomandate de către instituțiile care oferă servicii sociale pentru prevenirea și combaterea violenței domestice, conform procedurii stabilite de către Ministerul Educației și Cercetării.

Art.108.  Beneficiarii primari se pot transfera de la o grupă/formaţiune de studiu la alta, în aceeaşi unitate de învăţământ, sau de la o unitate de învăţământ la alta, cu încadrarea în numărul maxim de beneficiari primari pe formaţiune de studiu și în limita cifrei de școlarizare aprobate/repartizate de Inspectoratul Școlar, doar cu acordul Consiliului de Administrație.

Art.109. În situaţii excepţionale, bine motivate, în care transferul nu se poate face cu încadrarea în numărul maxim de beneficiari primari la grupă/formaţiunea de studiu, Inspectoratul Școlar poate aproba depăşirea efectivului maxim cu cel mult 2 beneficiari peste efectivul maxim, pe baza justificării din partea Consiliului de administrație al unității de învățământ.

Art.110. Subiectele aferente testelor/probelor, acolo unde este cazul,  vor fi elaborate la nivelul unităţii de învăţământ de către o comisie desemnată în acest sens de directorul unităţii de învăţământ.

Art.111. Transferurile în care se păstrează forma de învăţământ, se efectuează, de regulă, în perioada vacanţelor şcolare. Prin excepţie, transferul de la nivelul preşcolar se pot face oricând în timpul anului şcolar, în limita numărului de locuri și ţinând cont de interesul superior al copilului.

Art. 112. Gemenii, tripleţii etc. se pot transfera în clasa celui cu media mai mare sau invers, la cererea părintelui/tutorelui/reprezentantului legal, cu aprobarea Consiliului de administrație al unității de învățământ.

Art.113. Pentru elevii cu cerinţe educaţionale speciale, în funcţie de evoluţia acestora, se pot face propuneri de reorientare dinspre învăţământul special/special integrat spre învăţământul de masă şi invers.

Propunerea de reorientare se face de către cadrul didactic care a lucrat cu copilul în cauză sau de către părinţii sau reprezentanţii legali ai copilului şi de către consilierul şcolar. Decizia de reorientare se ia de către comisia de orientare şcolară şi profesională din cadrul Centrului de resurse şi asistenţă educaţională, cu acordul părinţilor sau al reprezentanţilor legali.

Art.114. După aprobarea transferului, unitatea de învăţământ primitoare este obligată să solicite situaţia şcolară a elevului în termen de 7 zile lucrătoare. Unitatea de învăţământ de la care se transferă elevul este obligată să trimită la unitatea de învăţământ primitoare situaţia şcolară a celui transferat, în termen de 10 zile lucrătoare de la primirea solicitării. Până la primirea situaţiei şcolare de către unitatea de învăţământ la care s-a transferat, elevul transferat participă la cursuri în calitate de audient, primele 5 zile fiind perioada de acomodare, numita si „perioada de proba”..

Capitolul V :Managementul de caz și monitorizarea integrată a elevelor gravide și a beneficiarilor primari părinți.

Art.115. Managementul de caz și monitorizarea integrată a elevelor gravide și a beneficiarilor primari părinți se realizează în conformitate cu prevederile art. 76 din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 și ale art. 151 din Regulamentul-cadru de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar, aprobat prin Ordinul ministrului educației nr. 5.726/2024, cu modificările și completările ulterioare

Titlul VIII- Partenerii educaționali

Capitolul I :Drepturile părinților / reprezentanților legali

Art.116. (1) Părinții/reprezentanții legali ai beneficiarului primar sunt parteneri educaționali principali ai unităților de invatamant.
 (2) Părinții/reprezentanții legali ai beneficiarului primar au acces la toate informațiile legate de sistemul de invatamant care privesc educația copiilor lor.
 (3) Părinții/reprezentanții legali ai beneficiarului primar au dreptul de a fi sustinuti de sistemul de invatamant, pentru a se educa și a-și îmbunătăți aptitudinile ca parteneri în relația familie-școală.
 (4) Statul sprijina parintii/reprezentantii legali in vederea exercitării responsabilităților privind creșterea, îngrijirea, dezvoltarea și educarea beneficiarilor primari. În acest scop, în unitățile de invatamant se organizează cursuri de educație parentală pentru formarea și dezvoltarea abilitatilor parentale pentru parinti/reprezentanti legali ai beneficiarilor primari sau viitori părinți.
 Art.117.
 (1) Părintele/reprezentantul legal al beneficiarului primar are dreptul sa fie informat periodic referitor la situația școlară și la comportamentul propriului copil și colaborează cu cadrele didactice în vederea îmbunătățirii situației școlare.
 (2) Părintele/reprezentantul legal al beneficiarului primar are dreptul sa dobandeasca informații referitoare numai la situația propriului copil.
 Art.118.
 (1) Părintele/reprezentantul legal al beneficiarului primar are acces in incinta unitatii de invatamant în concordanță cu procedura de acces, dacă:
 a) a fost solicitat/a fost programat pentru o discuție cu un cadru didactic sau cu directorul/directorul adjunct al unității de invatamant;
 b) desfășoară activități în comun cu cadrele didactice;
 c) depune o cerere/alt document la secretariatul unității de invatamant;
 d) participă la întâlnirile programate cu educatorul/educatoarea/ profesorul pentru educație timpurie/învățătorul/institutorul/profesorul pentru invatamant prescolar/primar/profesorul diriginte;
 e) participa la acțiuni organizate de asociația de părinți;
 f) in alte situații speciale prevăzute de regulamentul de organizare și funcționare a unității.

(2) Consiliul de administrație are obligația stabilirii procedurii de acces al părinților/reprezentanților legali în unitățile de invatamant.
 Art.119.
 Părinții/reprezentanții legali au dreptul sa se constituie in asociatii cu personalitate juridica, conform legislatiei in vigoare.
 (1) Rezolvarea situațiilor conflictuale sesizate de părintele/reprezentantul legal al beneficiarului primar în care este implicat propriul copil se face prin discuții amiabile cu salariatul unității de invatamant implicat, educatorul/educatoarea/ profesorul pentru educație timpurie/învățătorul/institutorul/profesorul pentru invatamant prescolar/primar/profesorul diriginte;
 Părintele/reprezentantul legal al beneficiarului primar are dreptul de a solicita ca la discuții sa participe si reprezentantul părinților/reprezentanților legali. În situația în care discuțiile amiabile nu conduc la rezolvarea conflictului, părintele/reprezentantul legal are dreptul de a se adresa conducerii unității de invatamant, printr-o cerere scrisă, în vederea rezolvării problemei.
 (2) În cazul în care părintele/reprezentantul legal considera ca starea conflictuala nu a fost rezolvată la nivelul unității de invatamant, acesta are dreptul de a se adresa, în scris, inspectoratului școlar pentru a media si rezolva starea conflictuala.

Capitolul II: Îndatoririle părinților / reprezentanților legali
 Art.120.
 (1) Potrivit prevederilor legale, părintele/reprezentantul legal are obligația de a asigura frecvența școlară a beneficiarului primar în invatamantul obligatoriu și de a lua măsuri pentru școlarizarea acestuia pana la finalizarea studiilor.
 (2) Părinții/reprezentantul legal au obligația sa asigure participarea la cursuri a beneficiarului primar minor pe întreaga perioada a invatamantului obligatoriu. Nerespectarea acestei obligații constituie contraventie și se sancționează conform prevederilor legale în vigoare.
 (3) Conform legislației în vigoare, la înscrierea beneficiarului primar în unitatea de invatamant, părintele/reprezentantul legal are obligația de a prezenta documentele medicale solicitate, în vederea menținerii unui climat sănătos la nivel de grupă/formațiune de studiu, pentru evitarea degradării stării de sănătate a celorlalți beneficiari primari din colectivitate/unitatea de invatamant.
 (4) Părintele/reprezentantul legal are obligația ca, minimum o data pe luna, sa ia legatura cu profesorul pentru invatamantul anteprescolar/prescolar/învățătorul/institutorul/profesorul pentru invatamantul primar/profesorul diriginte pentru a cunoaște evoluția copilului/elevului, prin mijloace stabilite de comun acord. Prezența părintelui sau a reprezentantului legal va fi consemnată în caietul educatoarei/educatoarei/profesorului pentru educație timpurie/învățătorului/institutorului/profesorului pentru invatamant prescolar/primar/profesorului diriginte, cu nume, data si semnatura.
 (5) Părintele/reprezentantul legal răspunde material pentru distrugerile bunurilor din patrimoniul unității de invatamant, cauzate de beneficiarul primar.
 (6) Părintele/reprezentantul legal al anteprescolarului/prescolarului sau al elevului din învățământul primar are obligația sa il insoteasca pana la intrarea în unitatea de invatamant, iar la terminarea activităților educative/orelor de curs să-l preia. În cazul în care părintele/reprezentantul legal nu poate sa desfășoare o astfel de activitate, imputerniceste un alt adult.
 (7) Părintele/reprezentantul legal al elevului din învățământul primar și gimnazial  are obligația de a solicita, în scris, retragerea elevului in vederea înscrierii acestuia într-o unitate de invatamant din străinătate.
 (8) Dispozițiile alin. (6) nu se aplica in situatiile in care transportul copiilor la și de la unitatea de invatamant se realizeaza cu microbuzele școlare. Asigurarea securității și siguranței în incinta unității de invatamant la venirea si părăsirea acesteia, in special pentru elevii din clasa pregătitoare, se stabilește prin regulamentul de organizare și funcționare a unității de invatamant.
 (9) Părintele/reprezentantul legal al anteprescolarului/prescolarului sau al elevului din învățământul obligatoriu are obligația de a-l susține pe acesta in activitatea de învățare desfășurată, inclusiv în activitatea de învățare realizata prin intermediul tehnologiei și al internetului, și de a colabora cu personalul unității de invatamant pentru desfășurarea în condiții optime a acestei activități.

(10) Numărul de zile în care copiii au frecventat unitatea în care se oferă servicii de educație timpurie este monitorizat prin registrul de prezenta, completat de cadrele didactice.
 (11) Contribuția părinților/reprezentanților legali la suportarea cheltuielilor lunare de hrană pentru copiii înscriși în unitatea de educație timpurie cu program prelungit se realizeaza cu plata în avans pentru o luna calendaristica.

(12) Contributia lunara de hrana pentru copiii care au achitat taxa si nu au frecventat programul unității de educație timpurie nu este raportata pentru luna următoare, pentru zilele in care au absentat.
 (13) În situația retragerii copilului de la unitatea de educație timpurie cu program prelungit, părintele beneficiază de returnarea sumelor plătite anticipat pentru asigurarea hranei, in baza depunerii unei cereri scrise, conform contractului de școlarizare..

Art.121.
 Se interzice oricăror persoane agresarea fizică, psihică, verbală etc. a copiilor/beneficiarilor primari și a personalului unității de invatamant.
 Respectarea prevederilor prezentului regulament și a regulamentului de organizare și funcționare a unității de invatamant este obligatorie pentru părinții/reprezentanții legali ai beneficiarilor primari.

Capitolul III Adunarea generala a parintilor/reprezentantilor legali
 Art. 122.
 (1) Adunarea generala a parintilor/reprezentantilor legali este constituită din toți părinții sau reprezentanții legali ai copiilor/beneficiarilor primari de la o grupă/formațiune de studiu.
 (2) Adunarea generala a parintilor/reprezentantilor legali hotaraste cu privire la sustinerea cadrelor didactice si a echipei manageriale a unității de invatamant privind activitățile si auxiliarele didactice si mijloacele de invatamant utilizate în demersul de asigurare a condițiilor necesare educării copiilor/beneficiarilor primari.
 (3) In adunarea generala a parintilor/reprezentantilor legali se discută problemele generale ale colectivului de beneficiari primari, si nu situatia concreta a unui beneficiar primar. Situația unui beneficiar primar se discută individual, numai în prezența părintelui/ reprezentantului legal al beneficiarului primar respectiv.

Art. 123.

(1) Adunarea generala a parintilor/reprezentantilor legali se convoacă de către educator/educatoare/profesor pentru educație timpurie/invatator/invatatoare/institutor/profesorul pentru invatamantul prescolar/primar/profesorul diriginte, de către președintele comitetului de părinți al clasei sau de către 1/3 din numărul total al membrilor sai.

(2) Adunarea generala a parintilor/reprezentantilor legali se convoacă ori de cate ori este nevoie, este valabil intalnita în prezența a jumătate plus unu din totalul părinților/reprezentanților legali ai copiilor/beneficiarilor primari din grupa/clasa respectivă și adoptă hotărâri cu votul a jumătate plus unu din cei prezenți.

Capitolul IV Comitetul de părinți
 Art. 124.
 (1) În unitățile de invatamant, la nivelul fiecărei grupe/clase, se înființează și funcționează comitetul de părinți.

 (2) Comitetul de părinți se alege, prin majoritate simplă a voturilor, în fiecare an, in adunarea generala a parintilor/reprezentantilor legali, convocata de educatoare/invatator/institutor/profesorul pentru invatamantul prescolar sau primar/profesorul diriginte care prezidează ședința.

 (3) Convocarea adunării generale pentru alegerea comitetului de părinți are loc în primele 15 zile calendaristice de la începerea cursurilor anului școlar.

 (4) Comitetul de părinți pe grupă/clasă se compune din 3 persoane: un președinte și 2 membri. În prima sedinta după alegere, membrii comitetului decid responsabilitățile fiecăruia, pe care le comunica educatoarei/profesorului pentru educație timpurie/profesorului pentru invatamant prescolar/profesorului pentru invatamant primar/profesorului diriginte.

 (5) Comitetul de parinti pe grupa/clasa reprezinta interesele parintilor sau ale reprezentantilor legali ai beneficiarilor primari ai clasei in adunarea generala a parintilor/reprezentantilor legali, în consiliul profesoral, în consiliul clasei și în relațiile cu echipa manageriala.
 Art.125.
 Comitetul de părinți pe grupă/clasă are următoarele atribuții:
 a) pune in practica deciziile luate de catre adunarea generala a parintilor/reprezentantilor legali beneficiarilor primari clasei. Deciziile se iau cu majoritatea simpla a voturilor părinților/reprezentanților legali;
 b) susține organizarea și desfășurarea de proiecte, programe și activități educative extrașcolare la nivelul grupei/clasei și al unității de invatamant;
 c) susține organizarea și desfășurarea de programe de prevenire și combatere a violenței, de asigurare a sigurantei si securității, de combatere a discriminării și de reducerea absenteismului în mediul școlar;

  1. d) poate susțineactivitățile dedicate întreținerii, dezvoltăriiși modernizării bazei materiale a grupei/clasei și a unității de invatamant prin acțiuni de voluntariat;
     e) sprijina conducerea unitatii de invatamant si educatorul/educatoarea/profesorul pentru educație timpurie/invatatorul/ institutorul/profesorul pentru invatamant anteprescolar/prescolar/primar/profesorul diriginte și se implica activ în întreținerea, dezvoltarea și modernizarea bazei materiale a grupei/clasei și a unității de invatamant, conform hotărârii adunării generale;
     f) susține organizarea și desfășurarea de activități de consiliere si orientare socioprofesionale;
     g) se implica in asigurarea securitatii copiilor/beneficiarilor primari în cadrul activităților educative, extrașcolare și 

Art.126. Presedintele comitetului de parinti pe grupa/clasa reprezinta interesele parintilor/reprezentantilor legali in relatiile cu consiliul reprezentativ al părinților/reprezentanților legali și asociația de părinți și, prin acestea, în relațiile cu conducerea unității de invatamant și alte foruri, organisme si organizatii. 

Art. 127. (1) În baza hotărârii adunării generale, comitetul de părinți poate decide sǎ susțină, inclusiv financiar prin asociatia de parinti cu personalitate juridica, cu respectarea prevederilor legale în domeniul financiar, întreținerea, dezvoltarea și modernizarea bazei materiale a unității de invatamant și a grupei/clasei. Hotararea comitetului de părinți nu este obligatorie.

(2) Sponsorizarea unei grupe/clase de către un operator economic/persoane fizice se face cunoscută comitetului de părinți. Sponsorizarea nu atrage după sine drepturi suplimentare pentru copii/elevi/părinți sau reprezentanții legali.
 (3) Este interzisa si constituie abatere disciplinara implicarea copiilor/beneficiarilor primari sau a personalului din unitatea de invatamant in strangerea si/sau gestionarea fondurilor.

Capitolul V :Consiliul reprezentativ al părinților/ reprezentanților legali

 Art. 128..
 (1) La nivelul fiecărei unități de invatamant funcționează consiliul reprezentativ al părinților/reprezentanților legali.
 (2) Consiliul reprezentativ al părinților/reprezentanților legali din unitatea de invatamant este compus din președinții comitetelor de părinți.
 (3) Consiliul reprezentativ al părinților/reprezentanților legali este o structura fara personalitate juridica a carei activitate este reglementata printr-un regulament adoptat prin hotararea adunării generale a președinților comitetelor de părinți pe grupă/clasă din unitatea de invatamant, care nu are patrimoniu, nu are buget de venituri și cheltuieli, nu are dreptul de a colecta cotizații, donații și a primi finanțări de orice fel de la persoane fizice sau juridice. Se poate implica în activitățile unității de invatamant prin acțiuni cu caracter logistic – voluntariat.
 (4) La nivelul fiecărei unități de invatamant se poate constitui asociatia de parinti, în conformitate cu legislația în vigoare privind asociatiile si fundatiile, care reprezinta drepturile si interesele părinților/reprezentanților legali din unitatea de invatamant, membri ai acesteia.
 Art. 129.
 (1) Consiliul reprezentativ al părinților/reprezentanților legali își desemnează președintele și 2 vicepreședinți ale căror atribuții se stabilesc imediat după desemnare, de comun acord între cei 3, și se consemnează în procesul-verbal al ședinței.
 (2) Consiliul reprezentativ al părinților/reprezentanților legali se intalneste in ședințe ori de cate ori este necesar. Convocarea ședințelor consiliului reprezentativ al părinților/reprezentanților legali se face de către președintele acestuia sau, după caz, de unul dintre vicepreședinți.
 (3) Consiliul reprezentativ al părinților/reprezentanților legali desemnează reprezentanții părinților/reprezentanților legali în organismele de conducere și comisiile unității de invatamant.
 (4) Consiliul reprezentativ al părinților/reprezentanților legali este întrunit statutar în prezenta a doua treimi din numărul total al membrilor, iar hotararile se adopta prin vot deschis, cu majoritatea simpla a voturilor celor prezenți. În situația în care nu se întrunește cvorumul, ședința se convoacă pentru o data ulterioară, fiind statutară în prezența a jumătate plus 1 din totalul membrilor.
 (5) Presedintele reprezinta consiliul reprezentativ al parintilor/reprezentantilor legali in relația cu alte persoane fizice și juridice.
 (6) Presedintele prezinta, anual, raportul de activitate al consiliului reprezentativ al părinților/reprezentanților legali.

(7) În situații obiective, cum ar fi calamități, intemperii, epidemii, pandemii, alte situații excepționale, ședințele consiliului reprezentativ al părinților/reprezentanților legali se pot desfășura online, prin mijloace electronice de comunicare, în sistem de videoconferinta.

Capitolul VI :Contractul educational

În cadrul unității de învățământ, contractul educațional stabilește drepturile și obligațiile reciproce ale școlii și ale părinților/reprezentantului legal, serviciile educaționale oferite, cuantumul taxei de școlarizare, termenele și modalitățile de plată, precum și condițiile de modificare și încetare a raporturilor contractuale. Potrivit procedurii interne de admitere, semnarea contractului este precedată de parcurgerea perioadei de probă și acomodare, organizată anterior înscrierii, acolo unde este cazul și de o întâlnire a managerului cu părinții sau tutorele elevului, în vederea discutării nevoilor educaționale, a așteptărilor reciproce și a condițiilor financiare. Contractul se încheie la momentul înscrierii în registrul unic matricol, cu acordul ambilor părinți care exercită împreună autoritatea părintească sau, după caz, al persoanei îndreptățite legal să reprezinte copilul, cu respectarea situației juridice a acestuia și a interesului său superior.

Capitolul VII :Școala și comunitatea . Parteneriate, protocoale între UI și alți parteneri educaționale

Art. 130. Autorităţile administraţiei publice locale, precum şi reprezentanţi ai comunităţii locale colaborează cu Consiliul de administrație şi cu directorul, în vederea atingerii obiectivelor unităţii de învăţământ.

Art. 131. Școala Gimnazială Spectrum poate realiza parteneriate cu asociaţii, fundaţii, instituţii de educaţie şi cultură, organisme economice/agenți economici şi organizaţii guvernamentale şi nonguvernamentale sau alte tipuri de organizaţii, în interesul beneficiarilor direcţi ai educaţiei.

Art. 132. Școala Gimnazială Spectrum, de sine stătătoare sau în parteneriat cu autorităţile administraţiei publice locale şi cu alte instituţii şi organisme publice şi private: case de cultură, furnizori de formare continuă, parteneri sociali, organizaţii non-guvernamentale şi altele asemenea, pot organiza la nivel local centre comunitare de învăţare permanentă, pe baza unor oferte de servicii educaţionale adaptate nevoilor specifice diferitelor grupuri țintă interesate.

Art. 133. Școala Gimnazială Spectrum, în conformitate cu legislaţia în vigoare şi cu prevederile prezentului regulament, poate iniţia, în parteneriat cu autorităţile administraţiei publice locale şi cu organizaţiile de părinţi, în baza hotărârii Consiliului de administrație, activităţi educative, recreative, de timp liber, pentru consolidarea competenţelor dobândite sau pentru accelerarea învăţării, precum şi activităţi de recuperare cu elevii, prin programele „Învățare remedială” sau „Şcoala după şcoală”.

Art. 134. (1) Parteneriatul cu autorităţile administraţiei publice locale are ca scop derularea unor activităţi/programe educaţionale în vederea atingerii obiectivelor educaţionale stabilite de Școala Gimnazială Spectrum.

(2) Activităţile derulate în parteneriat nu pot avea conotaţii politice, de propagandă electorală, de prozelitism religios, nu pot fi contrare moralei sau legilor statului, iar în cazul parteneriatelor cu agenții economici nu se poate face publicitate la produsele sau serviciile acestora.

Art. 135. Școala Gimnazială Spectrum încheie protocoale de parteneriat cu organizaţii nonguvernamentale, unităţi medicale, poliţie, jandarmerie, instituţii de cultură, asociaţii confesionale, alte organisme, în vederea atingerii obiectivelor educaţionale stabilite prin planul de dezvoltare instituțională al Școlii Gimnaziale Spectrum.

Art. 136.  (1) Protocolul conţine prevederi cu privire la responsabilităţile părţilor implicate, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

(2) În cazul derulării unor activităţi în afara perimetrului unităţii de învăţământ, în protocol se va specifica concret cărei părţi îi revine responsabilitatea asigurării securităţii beneficiarilor primari.

(3) Rezultatul activităţilor realizate va fi făcut public, prin afişare la sediul unităţii, pe site-ul şcolii, prin comunicate de presă şi prin alte mijloace de informare.

(4) Școala Gimnazială Spectrum poate încheia protocoale de parteneriat şi poate derula activităţi comune cu unităţi de învăţământ din străinătate, având ca obiectiv principal dezvoltarea personalităţii copiilor şi a tinerilor, respectându-se legislaţia în vigoare din statele din care provin instituţiile respective.

(5) Reprezentanţii părinţilor/reprezentanților legali se vor implica direct în buna derulare a activităţilor din cadrul parteneriatelor ce se derulează în unitatea de învăţământ.

Titlul IX- Dispoziții finale

Art. 137. Se interzice constituirea de fonduri de protocol sau a oricărui alt fond destinat derulării examenelor/evaluărilor naţionale.

Art. 138. (1) În Școala Gimnazială Spectrum sunt interzise fumatul, precum şi utilizarea tuturor categoriilor de produse care conțin tutun sau a țigaretelor electronice, conform Legii nr. 349/2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun, cu modificările și completările ulterioare.

(2) În Școala Gimnazială Spectrum sunt interzise deţinerea, consumul sau comercializarea de droguri, băuturi alcoolice, substanțe etnobotanice sau alte substanţe.

(3) În Școala Gimnazială Spectrum este interzisă organizarea sau participarea/promovarea participării la jocuri de noroc.

(4) Interdicțiile stipulate la alin. (1), (2) și (3) sunt valabile și pe perioada organizării de către cadrele didactice a diferitelor tipuri de activități extrașcolare și extracurriculare la care participă elevii Școlii Gimnaziale Spectrum.

(5) În Școala Gimnazială Spectrum comercializarea sau oferirea cu titlu gratuit, inclusiv prin automate comerciale, a băuturilor energizante este interzisǎ, conform prevederilor Legii nr. 61/1991 pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Art. 139. (1) În Școala Gimnazială Spectrum se asigură dreptul fundamental la învăţătură şi este interzisă orice formă de discriminare a copiilor/beneficiarilor primari şi a personalului din unitate.

(2) În Școala Gimnazială Spectrum sunt interzise măsurile care pot limita accesul la educaţie al beneficiarilor primari, cum ar fi, de exemplu, efectuarea de către aceştia a serviciului pe şcoală, interzicerea participării la cursuri sau sancţionarea beneficiarilor primari care nu poartă uniforma unităţii de învăţământ sau altele asemenea.

(3) În scopul protejării beneficiarilor primari şi prevenirii traficului de minori, Școala Gimnazială Spectrum va implementa măsuri proactive de identificare şi prevenire a cazurilor de trafic de persoane.

(4) În organizarea activităţilor de informare şi educare pentru elevi şi părinţi/reprezentanţi legali cu scopul de a creşte gradul de conştientizare privind pericolele traficului de persoane, precum şi modalităţile de prevenire ale acestuia, Școala Gimnazială Spectrum va colabora cu autorităţile locale, organizaţiile non-guvernamentale şi alte instituţii relevante pentru a oferi suport şi protecţie beneficiarilor primari vulnerabili la riscul de trafic de persoane.

Art. 140. (1) Prezentul regulament intră în vigoare la data aprobării lui de către Consiliul de administrație al Școlii Gimnaziale Spectrum.

(2) Prezentul regulament va fi revizuit anual, la începutul fiecărui an şcolar. Propunerile de revizuire vor fi supuse spre aprobare Consiliului de administrație, în scris, cu număr de înregistrare la secretariatul unității.

Manager,                                                                                                           Director,

Batakli Zafer                                                                                               Elena Dorobanțu